Physical Address

304 North Cardinal St.
Dorchester Center, MA 02124

Comentarii la romana

Pe vremea mea se chemau comentarii, nu eseuri .. si nu se furau de pe internet.

Am avut, zic eu, marele noroc de a nimeri o “profa” de romana exceptionala. A fost si “diriga” noastra sau “dira”, ca se poarta ambele prescurtari. O femeie la 40-45 de ani, inalta, blonda si neplacut de desteapta. Culta si foarte bine infipta. Si “a dracu'” pe cat posibil.

Ne era teama de ea si totusi ne placea. Era foarte stricta, dar in acelasi timp stia sa glumeasca si sa ne apere fundul de cate ori era nevoie. Si avea o manie: comentarii la fiecare opera literara studiata.

Imi amintesc si acum de bucuria pe care am avut-o cand vecina (invatatoare ajunsa la pensie) mi-a imprumutat Istoria Literaturii lui Calinescu. Aia mare si grea. Era ca “sfintele moaste” pentru mine .. nu imi permiteam o asemenea achizitie pe atunci, numai carti mai mici de critica (Busulenga, Ibraileanu, Crohmalniceanu etc.) pe care le cumparam la recomandarea ei.

Veneam pe la 4 dupa-amiaza acasa (aveam cor, instrument si tot felul de alte materii de genul … cate 20-24 de materii pe trimestru .. Pedagogic, deh) si ma apucam de munca.

Prima cerinta era sa CITIM lucrarea in cauza. Ni se dadea din cand in cand “test de lectura”, o scurta lucrare de control, cu cateva intrebari bine alese, prin care “diriga” mirosea daca am citit sau nu cartea in cauza. Daca nu stiai, luai 2. Daca raspundeai corect, nu luai nimic, pentru ca era de datoria noastra sa citim ..

Va imaginati ca am citit toate minunile in cauza (in afara de Fratii Jderi pe care chiar nu am suportat-o si am avut norocul chior sa nu dam test de lectura atunci) de frica 2-ului.

Incepeam sa citesc informatiile despre lucrare, prin critici si puneam pe masa cartile in cauza, cautand elementele interesante, nu orice aberatii. Tot de la “diriga” aveam interdictie de “copy paste”, tot cu promisiunea ca ne trozneste un 2, daca ne prinde cu plagiatul in caiet. Citeam cate ceva, imi formulam ideea, aveam schita de la ora (informatiile primite la scoala) si asa imi faceam pas cu pas comentariile.

Munceam si pana la 2 noaptea in unele cazuri (Dimitrie Cantemir mi-a mancat multe ore, Baltagul etc.) si scriam cu grija comentariul. La Baltagul am scris 30 de pagini (aveam un scris absolut superb, care s-a stricat cand am inceput sa folosesc pix in loc de stilou), in rest aveam o medie de 7-10 pagini .. nu cred ca am mers prea mult sub 5.

Nu aveam calculatoare pe atunci si nici situri cu referate facute la gramada. Citeam ca nebuna ce imi cadea in mana si scriam eu, asa cum puteam, comentariile. Mi-a folosit enorm. Acum, dupa aproape 10 ani de cand am parasit viata de liceu, crearea de continut este inca importanta. Am de pregatit oferte pentru clienti sau “planuri de bataie” de prezentat, am articole de pregatit, comunitati de “hranit” cu informatie.

Oricat de greu era pe atunci sa stau ore intregi sa scriu, stiu acum ca a meritat fiecare minut.

Incetati sa mai copiati eseuri. Puneti mana pe carte si cititi, cautati informatii pe net si judecati-le voi. Apoi, puneti mana pe stilou si incercati sa realizati ceva unicat; e greu la inceput, dar merita. Comentariile la romana nu se fura de pe net. Daca faceti asta, mai bine va lasati de scoala, ca oricum pierdeti timpul si banii parintilor. Invatati valoarea creatiei personale (chiar si un mic comentariu/eseu). Satisfactiile sunt uriase.

Daca ți se pare interesant, un share ajută mereu. Mulțumesc.
dojo
dojo

Fost om de radio, transformata in karatista si apoi web designer. Am o firmă de online marketing si mi-am redeschis un webmaster forum.

Articles: 1761

11 Comments

  1. Cam asa era si profa mea din generala de romana (blonda, cam 45 ani si foarte exigenta) .

  2. Eu mă folosesc de cărţi. Am o mulţime de cărţi la română şi când am de făcut un eseu, combin din fiecare.
    Uneori (atunci când îmi place opera), după ce încep o frază dintr-o carte, o continui eu cum vreau. Pe aceeaşi idee, dar interpretat altfel.

  3. Si eu am avut o profesoara exceptionala de romana in V-VIII, dar ajuns la liceu, in loc de profesoara exceptionala la romana am ajuns sa am absente 🙂

  4. Mulţi oameni ies inculţi din şcoală din păcate şi asta fiindcă timpurile nu mai sunt aceleaşi.Acum profesorii acceptă aproape orice de la elevi şi îi lasă cu prea multe.Noi suntem ispitiţi de tentaţie şi ei nu sunt de bani şi le-a scăzut exigenţa.

  5. Un mesaj constiincios, dar va ajunge oare la urechile potrivite? 😀
    Nu cred ca prea multi liceeni (mai nou) sunt preocupati de altceva in afara de a-si pune poze in ipostaze cat mai…”evidentiate” pe hi5 si sa lase cat mai multe comentarii de-a dreptul jalnice altora.
    In liceu, si eu am avut o profesoara relativ tanara, dar foarte exigenta. Nu treceam clasa daca ne prindea ca nu am citit vreo carte pentru scoala. Noroc (sa zic asa) ca nu ne prea stresa cu comentariile, important la ea era sa citim si sa intelegem opera respectiva. Considera ca odata ce-am citit (cu putina atentie) opera respectiva, eram pe drumul cel bun 😀

  6. In aXa acum ne da ca si in aIXa de caracterizat personaje si de argumentat apartenenta unei opere la un gen. Rad in sinea mea cand ii vad pe astia din clasa cu cata ardoare cauta pe net de fiecare data si cum se infurie si injura cand nu gasesc chiar orice cum au ei parerea ca or sa gaseasca. Mie sa fac aceste doua tipuri de esee mi se pare extrem de usor, permitandu-mi uneori sa fac chiar si exprimari poetice, profunde rau. Ca nu prea imi ies de fiecare data e alta poveste :).

  7. Eu am alta “tactica”, sa zic asa… Nu dau “copy-paste”, dar nici nu scriu eu tot comentariul. Citesc opera (sau un rezumat, daca nu am timp) si apoi ma uit peste 1-2 comentarii din carti. Dupa acesti “pasi”, ma pun sa scriu comentariul. Mi se pare simplu asa, si e bine, ca imi “intra in cap” informatiile.
    In clasa a VIII-a, cand invatam pentru capacitate, profa de meditatii imi facea planul comentariului, iar apoi eu il dezvoltam. Mi-a prins foarte bine tactica asta, pentru ca, la examen, nu aveam comentariul tocit, ci doar planul, pe care l-am dezvoltat pe loc (aproape, aveam ideile deja in minte). Am luat 10 😀 Si acum inca ii multumesc acelei profesoare 🙂

  8. Comentariu pueril.

    Nu mai tin minte cu ce era romanul asta.. Fratii Jderi, dar stiu ca era unu gros, mi-a luat vreo 3 zile sa il citesc, si chiar mi-a placut. 😀

  9. si eu am o profa la meditatie care imi da planul si apoi fac eu comentariul pentru ca e chiar absurd sa stea ea sa-l dicteze si eu sa-l invat pe de rost.

  10. :)) tu crezi ca in romania acum mai exista asa cva ca originalitate sau dreptat

    nu frate daca nu furi nu fraieresti nu ai paine pe masa

    nimic nu mai e cum a fost acum daca nu ai bani nu ai parte nu carte….

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.