Physical Address
304 North Cardinal St.
Dorchester Center, MA 02124
Din nou in gradina de pe linia de tren
Scormonesc prin filmuleţele pe care le am deja pe hard disk (da, în câteva zile îmi fac cadou un external, că nu se mai poate aşa) şi tocmai dau de ceva văzut acum o lună şi mai bine. Drept îi că am mai fost şi anul trecut acolo, duşi de fratele lui R. La tura asta am fost doar eu, ‘soarele’ a rămas acasă. Pare-se că restul prostimii nu s-a gândit că ar fi bine să caute alte locaţii, aşa că m-am trezit la grămădeală.
Ce face deosebit High Line? Faptul că, în loc să facă azi repede nişte dolari pe fier vechi, nişte nenea au gândit ÎN PERSPECTIVĂ. Aşa că s-au organizat şi au pus pe terasamentul cel vechi şi nefolositor copăcei şi flori, băncuţe mici arteziene. Chestii organizatorice prin care o linie de “tren” inutilă se transformă într-o atracţie turistică.
Cam aşa arată în zona ce mi-a permis mie accesul din stradă. Era şi un “acvariu” prin care vizitatorii puteau admira oraşul sau puteau ei fi admiraţi din stradă, fiecare cu exhibiţionismul său.
Pe aici ieşea puţină apă, spre bucuria copilaşului din poză şi a mea, că eram cu crocodilii în picioare, aşa că m-am scăldat un pic.
Tot poporu’ la plimbare. Sau la stat cu dosul pe o bancă. Se poate discuta, citi sau dormi. Zău dacă am mai văzut oameni mai adormiţi decât cei din “Marele Măr”. Cuget că, dacă tot îi oraşul care nu doarme niciodată, or dormi şi ei pe unde pot, dacă noaptea stau ca nişte cucuvele.
Vegetaţia ceva mai “ţeapănă” decât anul trecut, dar mai e ceva de aşteptat până să fie cu adevărat luxuriantă. Este bine îngrijită şi are clar farmecul ei printre fostele şine şi terasamentul refăcut.
După ce am tras şi o mică filmare, am urmat turma spre ieşirea din nord. Intenţionam să cobor de pe High Line la capăt şi să o iau lipa-lipa pe faleza din vestul Manhattan-ului, spre Intrepid.
Nu există Manhattan fără Empire State Building, aşa că m-a prins fiorul artistic şi am încadrat-o printre flori. Avem şi varianta mai clară:
Am mereu un gust amar, de câte ori dau de parcurile astea mai speciale. În afară de o mână de parcuri dezvoltate pe teren serios, sunt extrem de multe ‘organizate’ pe te miri unde. Am poze cu părculeţe de 5 metri pe 5, între 2 case. Da, sunt parcuri, aprobate şi notate corespunzător de Primărie, create de voluntarii din zona respectivă, care doresc să aibă şi altceva decât miros de asfalt încins şi benzină arsă.
O altă tristeţe m-a cuprins peste câteva minute, când am ajuns pe Intrepid. Am dat aproape 30 de dolari pentru a vedea o ‘rugină’. Un portavion de la 1900-toamna, scos din uz în ’75. Aranjat şi pus la ‘produs’. Nu sunt pasionată de avioane, nu sunt pasionată de chestii din astea navale, dar mi-a plăcut la nebunie. Din nou spiritul “de business” s-a dovedit util. În loc să arunci la fier vechi o chestie din asta, mai aduni nişte vechituri de avioane, vopseşti şi cureţi, mai pui nişte atracţii pentru copii şi părinţi, iar banii curg continuu. Plus că turiştii mai trec ceva pe lista lor, în loc să se întrebe “OK, şi io ce naiba am de văzut prin oraşul ăsta?”.
Despre Intrepid un articol complet şi o căruţă de poze într-un articol viitor.
Acu’ vă dau link către tot albumul High Line şi embed la video.
Am citit acum ceva vreme despre proiect. Mi s-a parut genial. Sa Reutilizezi o stuctura neutilizata pentru a crea zone verzi si pietoni. Nu mai stiu unde am vazut despre, pe unul din blogurile din reader, nu mai caut acum, dar era prezentat proiectul, totul cam 3D, poze de dinainte, combinate cu randari 3d…Initial am crezut ca e vreun proiect futurist, dar apoi au aratat imaginile ceea ce au facut practic. Foarte frumos.
suna aiurea: – “j’de’ani” si “mai o terasa, mai o fantana”. Cred ca esti putin emotionata, si incerci sa “dai bine pe audio”, ceea ce e ok, doar ca ar fi mai bine sa fi tu insati. Chestia asta se intampla inconstient, ni se intampla tuturor, dar cu exercitiu se poate remedia. Incearca sa scapi de introducerea cu “salut, sunt ramona iftode si urmariti primul documentar pentru dojoblog.ro”(e prea formala). Pune un watermark pe clip cu dojoblog.ro si saluta altfel..gaseste-ti un mod unic si prietenos. Cine se uita la clipuri stie cine esti.
Pune un light box pentru imagini(sau nu le mai pune cu link), e cam aiurea sa dai back dupa fiecare poza. Poti sa pui un watermark cu o opacitate mica si pe poze..
Sper sa nu ma injuri pentru pomelnicul asta…Dar na, defect profesional..stii si tu cum e :))
Escu, sunt filmari de amator, pentru ca VOI sa vedeti cum arata locurile asta. Nu ii pentru academia de film, plus ca nu exista NICIO editare. Deschid camera, lalai prostiile, o inchid 🙂
Voi tine cont de idei insa, la clipurile vechi degeaba ne chinuim, ca asa au fost deja facute. Nu stiu daca as renunta la introducerea in cauza. Prefer sa zic asta, decat sa pun un watermark. Stiu ca am anumite ‘automatisme’, dar nu e chiar usor sa vorbesti cursiv 3 minute fara sa spui si tampenii. Nici cand lucram la radio nu eram in stare 😀
Saru’mana de idei, keep them coming, vorba romanului. Faza cu lightbox chiar tre’ bagata, ca va scoate pe voi din papuci cuget
Pe mine una nu mă deranjează că te ”introduci”, ba chiar ar fi ciudat, cred, dacă ai începe brusc să vorbești despre cutare loc.
Nemulţumitului i se ia darul.
Gata, mai vino acasa! Cit mai stai acolo? 🙂 Incepind sa-ti citesc articolul si vazind incotro se indreapta am dat scroll sperind sa gasesc o filmare. Si am gasit-o! 🙂 Merci!
Cred ca nu ne-ar trebui foarte multe ca sa avem si noi locuri astfel amenajate! Un avion vechi cred ca se gaseste!…
Interesanta ideea! Foarte frumos ca au gandit sa faca ceva pentru oameni. Mie imi place sa ma uit la lume de sus.
Bravo lor ! Americanii sunt ingenioşi şi nu au inhibiţii, aşa că le reuşesc nişte lucruri uimitoare.
Imi plac spatiile verzi la ei! si ingeniozitatea! oriunde e un petec gol (nici macar de pamant) cum trantesc un parculet, gradina pe acoperis ceva! e bine! la ei unde totul creste pe verticala e normal sa fie asa! noi nu le avem nici alea pe orizontala! si ce aveam deabia avem grija de ele …
In Romania, nici sinele de cale ferata in functiune nu arata asa de bine ca astea. Cat despre traseele scoase din uz- cred ca trebuie sa aruncam o privire la fier vechi, sigur le gasim acolo! 🙂
frumos. foarte frumos
Acesta este marele avantaj al americanilor au oameni destepti buni manageri care au solutii si stiuu sa faca din “bube mucegaiuri si noroi……frumuseti” ca sa-l citez pe Bacovia
Americanii ăştia făceau mai bine dacă în loc de Bacovia găseau soluţia Arghezi – poezia “Testament” / “Cuvinte potrivite”, păstrând versurile 🙂
Este misto initiativa lor si de ce nu foarte laudabila. Ai fi surprinsa cate darapanaturi avem si noi, doar ca la noi spiritul organizatoric si de perspectiva lispeste sau costa .. iar autoritatile competente pentru astfel de lucruri au lacune monumentale la capitolul “reamenajare”
m-as fi bucurat sa te fi plimbat mai mult sa mai arunc un ochi ici -colo, chit ca se uitau aia la tine ca la urs. ce nu faci tu pt noi, nu? 😀
sper ca vedem si avioanele, nu-i asa? we placut!
Woaaa…ce imagini frumoase! <3 Ce misto o fi sa vizitezi SUA. Asta-i unul din visele mele inca din liceu. 😀 nu a trecut chiar mult de atunci, asa ca…inca mai sper :))
[…] doar să asiste. Alice Georgiana, Andreea M., Rokssana, Coolnewz, Dana Alexandrescu, Diacritica, Dojo, Eumiealmeu, Gabriela Neagu, Gabriela Savitsky, Gabriela Ilieş, Nataşa lu’Vania, Maricica, […]
Ce ma bucur caci pot sa vad aceste frumoase imagini sin State.Sa ajung vreodata acolo e imposibil, asa imi clatesc ochii la pozele facute de tine.Ingeniosi americanii astia…Nu gasim si noi cativa sa faca si la noi ceva , sa revigoreze economia? ca nea-m saturat sa fim” generatia de sacrificiu”!
M-am grabit la scris, si am facut ceva greseli…Ma rusinez …de acum verific ce a iesit…rusinica sa imi fie…
[…] despre ce se întâmplă aici, în New York, unde linii vechi de metrou sunt transformate în parc suspendat, unde niște porți vechi sunt lăsate pe locul lor și înconjurate de un parc frumos. Am umblat […]
[…] High Line – când am mers noi prima dată abia era deschis – un parc suspendat pe niște vechi linii de metrou. […]