Physical Address
304 North Cardinal St.
Dorchester Center, MA 02124
Despre gestionarea timpului ca freelancer
Munca de ‘liber profesionist’ are un farmec aparte, exact prin prisma acelui ‘liber’. Dacă mă întrebaţi ce-mi place mai mult la situaţia mea, e posibil să nu spun ‘faptul că pot câştiga mult peste vechile salarii’ ci ‘faptul că timpul meu este AL MEU’.
Am avut noroc în general de şefi OK, deci nu pot să mă plâng că am sechele de pe vremea ‘angajamentului’. Şi colectivul a fost simpatic, jobul în sine fusese visul adolescenţei mele, salariul nu era extrem de mare, dar, pentru numărul de ore lucrate, ‘suna’ chiar bine. Singurul lucru de care-mi amintesc cu nervozitate este veşnica hârâială pe tema concediilor. Fiind post de radio, nu se putea pleca în masă, pentru că se mergea cam pe ‘foc continuu’, aşa că ne tocmeam şi ne înţelegeam care cum se putea.
Dacă luam Crăciunul liber, veneam de Anul Nou, să lăsăm cealaltă ‘tură’ liberă, că doar au muncit în locul nostru. Şi, când îţi place să călătoreşti, luna aia de concediu nu e chiar atât de mare pe cât ar părea.
Din tot ce se întâmplă bun în viaţa mea ca freelancer, libertatea asta de a-mi gestiona eu timpul e lucrul cel mai de preţ. Mă gândesc că sunt destui în situaţia mea care vor fi de acord cu asta, deşi exact această libertatea dă de multe ori probleme. Neavând un program strict (stabilit de alţii) este foarte uşor să cazi în extreme: ori munceşti până intri în spital, ori mori de foame, că eşti tot ‘petrecăreţ’. Sunt destui care au încercat să lucreze pe cont propriu şi s-au lovit exact de problema aceasta.
Stabileşte-ţi totuşi un program
Când sunt acasă şi pot lucra ‘normal’, am program. De obicei de la 9-10 dimineaţa până pe la 18-19. Este adevărat că nu-i nimic bătut în cuie şi sunt zile în care ‘trag’ mai mult, dar în general am un plan de activitate. Nu am suportat niciodată ideea de ‘nine to five’, dar, dacă nu eşti dispus să munceşti, nu vei realiza nimic. Am observat că este bine să dorm noaptea şi un program de trezire, chiar lejer, mă ajută să intru ‘în priză’.
Fii gata să-ţi strici acest program
Nu mi-am pierdut toate minţile, dar, deşi e indicat ca în mod normal să ai un program, trebuie să ştii să fii ‘maleabil’. Recunosc că-mi place rutina mea de acasă, biroul meu, scaunul meu, totul. Am un program pe care îl respect şi-mi dă stabilitate. Plus că e mult mai uşor să treci la faza de muncă, atunci când eşti obişnuit să faci asta în fiecare zi pe la ora respectivă.
Dar un freelancer nu stă doar pe respectivul program. Şi atunci e bine să poţi intra ‘in the zone’ de oriunde şi oricum. Am călătorit anul trecut 7 luni din 12. Anul ăsta l-am început în Spania. Am lucrat din bucătărie, din sufragerie, acum stau pe o canapea cu laptopul în mână şi scriu. Sunt zile pe care le petrecem complet la vreo ieşire (exemplul de ieri şi alaltăieri, când am fost în Tanger şi Gibraltar), zile pe jumătate ‘plecate’, când programul meu normal de muncă e schimbat. Acum este aprox. 13 şi scriu pe blog, după care voi mai face una-alta, apoi ieşim iar la plimbare.
E important să fii flexibil şi mai ales să te poţi concentra la munca ta de oriunde şi la orice oră. Dacă prinzi 2 ore de terminat ceva pentru un client de pildă, alea 2 ore trebuie petrecute lucrând serios, pentru ca apoi să-ţi vezi de ale tale.
Asumă-ţi zilele foarte încărcate şi învaţă să te şi relaxezi
Spuneam că în momentul în care tu decizi ce faci cu timpul tău, este uşor să cazi în extreme. Nu prea cred că există mulţi freelanceri ‘leneşi’, pentru că teoretic tendinţa este să munceşti 28 de ore din 24. Nu mai vine un salariu indiferent de cât de mult ai tras, aşa că, dacă nu munceşti, nu mănânci. Şi tuturor ne place să mâncăm.
De obicei la început de drum în acest domeniu vei avea problema asta. Ai nevoie de bani, trebuie să-ţi consolidezi portofoliul, e greu. Şi vei munci 16 ore pe zi ca nimic. Cred că toţi am făcut sau mai facem uneori asta.
Dacă nu doreşti să ajungi să te foloseşti de asigurările medicale, alternează perioadele. După o săptămână intensă, acordă-ţi măcar 2-3 zile uşoare. Sau cel puţin nu planifica asta pe termen lung. Am avut cam 3-4 luni muncite în stilul acesta, dar asta nu este o soluţie. Freelancing-ul nu înseamnă să mori la 35 de ani de prea multă muncă, înseamnă să ai libertatea de a munci când doreşti şi de a găsi un echilibru.
Ieşi din casă şi, când o faci, lasă totul în urmă
Ştiţi că nu am telefon ‘deştept’ şi mai ales că nu-mi doresc să fiu conectată la net tot timpul. Sunt ‘dependentă’ în rest dar, când este să ies din casă, am lăsat totul în urmă. Dacă am mai multe zile în care ştiu că nu pot fi online, îmi anunţ clienţii importanţi şi eventual intru pe email o dată la 2-3 zile. Nu stau pe Twitter în general, pe Facebook intru 5 minute din când în când să văd ce mai fac cei apropiaţi. Skype e pentru vorbit cu familia.
Dacă plecăm la o plimbare de 2 ore sau de o zi întreagă, ‘dispar’ complet. Am aparatul foto la mine şi atât. Asta e singura chestie de care ‘depind’ atunci şi drept este că-mi place să-l folosesc. Nu se prăbuşeşte nimic dacă nu sunt online din 2 în 2 minute să verific una-alta. Aşa reuşesc să mă deconectez şi revin ‘acasă’ cu idei şi chef de muncă.
Prin mici modificări în modul tău de lucru, poţi să te bucuri de libertatea pe care ţi-o oferă această muncă. Vei avea timp de vacanţe când le doreşti, teoretic vei avea şi bani pentru ele, iar momentele de muncă vor fi folosite aşa cum trebuie, pentru a fi productiv.
Alte idei? Experienţe?
Si eu sunt freelancer de mai bine de 2 ani, si trebuie sa recunosc ca singurul lucru care m-a facut sa muncesc pentru mine, a fost mereu din cauza discutiilor cu sefii. Nu eram genul care sa faca, chiar daca nu e bine doar pentru ca a zis “sefu”, iar asta imi atragea mereu multe oale sparte in cap, pentru ca indrazneam sa-l contrazic pe boss.
De altfel o mare problema o am cu asa zisul program. Oricat mi-as dori sa lucrez ziua, ma intind in noapte cu cate ceva, si ajung tot la 1-2 sa ma trezesc si sa lucrez pana pe la 4-5 dimineata.
Chiar sunt curios cum reusesti sa-ti gestionezi somnul, in asa fel incat sa nu te intinzi seara la pc.
Acu’ nu prea iese, ca stau la povesti. De obicei, cand sunt acasa, ma duc la 12 la culcare si la 9, cand ‘rasare’ iubirea, sunt si eu sus.
Mi-a placut foarte mult acest articol…dece ….pentru ca si eu sunt un mic freelancer….si ai dreptate ..tre sa imi fac un program ca mi se pare pe dos..sa nu am unu….fiind obijnuit asa….recunosc ca am destul timp …cel putin acum…dar …..sunt cateva sfaturi….care am sa tin cont de ele….Bv Dojo! si welcome to the club:)
Am si eu un prieten care cocheteaza cu ceea ce indeobste este cunoscut ca freelancer. Este soft-ist, sau softangiu, ca sa il citez. Mai exact “depanator”, omul pe care poti sa il suni si la doua noaptea cand nu reusesti sa convertesti un pdf in doc, indiferent cate programe ai incercat. Omul a trecut prin toate etapele de “programare” si “cheltuire” a timpului, atat cea roz-bombon (“sunt propriul meu stapan, am tot timpul din lume”) cat si prin cea blue (“suna-ma putin mai tarziu ca n-am avut azi timp nici sa mananc.”) A incercat si el planificari pretentioase, riguroase, pe saptamani, zile, ore, minute si secunde… Nu a reusit sa respecte nici primul sfert de ora din calendarul autoimpus. ” Voi lucra la nivel macro !” m-a anuntat, “sunt prea multe variabile care intervin.” Tot nu a scos-o la capat. Ofertele au venit brownian, parand sa contrazica orice logica din lume. Supraaglomerari urmate de perioade mai scurte sau mai lungi de stari vegetale. L-am vazut apoi schimbat, chiar si la modul fizic (freza, vestimentatie, etc) “Ce s-a-ntamplat ?” l-am intrebat nedumerit si mi-a raspuns, parca vorbind chiar altfel, mai asezat, “M-am angajat cu program fix.La mine la firma.” Nici asta n-a tinut mult si a revenit la freza ciufulita si vesnicii blugi si tricouri polo. “Ce ai patit ? Te-a dat afara ?” iar el a replicat “Am plecat eu. Patronul era un tampit !” Cam asta este experienta mea in ceea ce priveste modul in care isi cheltuie orele si zilele un freelancer. De aia i-am si zis la un moment dat : “Tatutzu, tu esti un derbedeu al timpului !”
He he, da, ‘flow-ul’ de clienti e o problema. Vorba astora de peste ocean ‘the feast and famine cycle’. Sunt luni in care ai putea lucra 48 de ore pe zi, ca toti vor sa faca si sa dreaga, sunt luni in care nu prinzi niciun contract. De asta tre’ sa stii cand sa tragi si mai ales sa pui un leu deoparte. Si, cand e lene la client, refaci designuri, calatoresti etc 😀
Urmaresc doar doua bloguri romanesti, printre care si al tau. Foarte faine articolele!
mda..si eu incerc sa am mai multa grija de timpul care-l petrec in fata laptopului, incerc sa-l dramuiesc cat mai bine si sa fiu cat mai eficient in acel timp. Sincer dupa 2 ani de web in fiecare zi, doar Craciunul acesta a fost o mica vacanta de 5 zile 🙂
Of! Eu sunt tot la faza de 16 ore de munca; Sunt 16 ore dar nu este munca sustinuta. As vrea sa invat si eu sa-mi planific timpul si…
Mai, pentru wordpress sa zicem ca ai nevoie cam de un an sa-l inveti bine. Photoshopul e mai greut, il inveti cam in 2-3 ani calumea. HTML/CSS e simplu, 2-3 luni sunt de ajuns. Dar asta cu gestionarea timpului – cred ca ai nevoie de minim 10 ani sa o inveti (ca inca nu stiu, va spun cand am ajuns si la nivelul ala).
Problema la mine e ca am 300 de activitati suplimentare. Trebuie sa ma tin de cursurile de germana, ma duc la sala de 2-3 ori pe saptamana (trebuie si asta, ca abonamentul il platesc fie ) si acu m-a pus naiba sa ma inscriu la curs de olarit 😀 Si tre sa “imping” si 8 ore pe zi de munca efectiva. Grea e viata asta. Da’ frumoasa, nu ma plang 😀
Iote bre unde statea artizanu’ 😀
Vreau poze cu realizarile marete. Misto de tot ideea de curs.
Phoa, n-ai idee cata arta nedescoperita am in mine :))) E o chestie pe care mi-o doresc de la 7 ani, deci iti dai seama ce incantata sunt. Deocamdata oalele mele nu prea tin apa, dar exersam 😀 Ca doar tata tot timpu mi-a spus “ia ma si invata o meserie, nu te juca toata ziua la calculator” asa ca m-am gandit sa-l ascult :))
Si eu am ceva probleme cu gestionarea timpului. La mine e si putin mai complicat. Fiind freelancer pe generare de content & social media, se intampla sa am zile in care sa nu pot scrie un cuvant. Lipsa totala de inspiratie! Si atunci, pur si simplu nu lucrez, decat sa scriu tampenii.
In rest, am un program destul de riguros. Ma trezesc intotdeauna la 5 dimineata, mai putin duminica (la 6:)). Lucrez fara intrerupere pana pe la 14. Apoi pranz si somn sau citit, dupa-amiaza rezolv doar problemele urgente (mailuri, etc), iar seara nu mai intru deloc pe net. Ma relaxez, citesc, filme, din astea… Insa nu exista nicio zi din saptamana, dar niciuna, fara sa lucrez, oricat de putin. Toata lumea ma considera nebuna ca mi-am luat “doar” 6 proiecte pe cap, dintre care 2 reviste pentru femei (din top 5 trafic), 3 dintre cele mai mari agentii de turism din Romania, plus blogul. Insa eu as mai vrea ceva, poate si un restaurant sau un hotel:) Cred ca pot mai mult! Ceva idei?? :))
Sunt destul de flexibila, imi fac timp si pentru calatorii (doar acum scriu din Tenerife si locuiesc aici de 4 luni:), insa in mare parte imi place rutina: sa stau acasa si sa muncesc. Sa ies rar. Sa calatoresc doar cu proiectele mele de travel, deci tot ca o munca.
Acum mi-am permis prima vacanta dupa 4 ani. 4 zile la Paris. M-am aglomerat atat de tare din cauza asta, ca nu ma mai pot relaxa. Va trebui sa o fac si nu stiu cum. Cred ca, vorba ta – Dojo, voi lasa totul in urma si ma voi pierde in offline:))
Foarte frumoase articolele! Si scriind aceste comentarii, am ocazia sa ma autoanalizez. Multumesc.
Ioana, io as crapa sa ma trezesc la 5. Respectul meu celor care pot sa faca treaba asta. La mine ‘minim’ de ora este 8. si aia nu se intampla prea des 😀
Si eu iti multumesc pentru prezenta aici. Mi-e drag sa-ti citesc comentariile
La mine nu time managementul e marea problema. Beleaua este ca, in general lucrand mai mult pentru proiectele mele, de multe ori sunt foarte delasator. E un obicei teribil de prost, caci ma trezesc la sfarsit de saptamana ca taskurile pe care mi le fixasem nu le-am indeplinit nici macar jumatate.
Bineinteles, se schimba situatia cand am de livrat ceva pentru un client.
De aia are dojo instalat Conqu si program de blogging. Ca-ti dai seama ca lenea e o mare ‘calitate’ si pentru mine. Dar, daca tot a inceput anul, mi-am impus sa fiu riguroasa si serioasa si pentru mine, nu doar pentru clienti. ‘Om vedea ce iese 😀
tare greu cu gestionarea timpului … de cele mai multe ori 24 de ore nu pre sunt de ajuns.
Ultimul punct cel cu iesitul din casa este foarte important.
Trebuie sa lasi rutina cateodata.
e bine sa ai un program cat de cat pus la punct si sa sti ca asta ai de facut in fiecare zi,dar nu poti tot timpul..de aceea trebuie sa fi si flexibil..imi place ca lucrezi cam de oriunde:D
ps: de cand lasi oamenii sa comenteze cu keyworduri la nume?
foarte multi freelanceri se distrug pentru ca muncesc toata ziua si nu se mai relaxeaza deloc,crezand ca o sa se imbogateasca..nici asa nu e bine:)
eu, corporatist fiind de mic, daca mi-ar trage astia un sut in fund si m-ar arunca in strada, cred ca as avea urmatorul program…
sell everything, buy a sailing yacht and do the world tour for a sabbatical life…
Din punctul meu de vedere exista doua tipuri de freelanceri. Cei care lucreaza pentru altcineva si cei care lucreaza pentru ei. Eu fac parte din a doua categorie. Cele doua categorii au avantaje si dezavantaje. Am incercat si eu sa lucrez pentru altcineva si nu prea “m-a coafat”. Cand lucrezi pentru altcineva ai deadline-uri, treaba trebuie facuta ca lumea etc. Cand lucrezi pentru tine nu trebuie neaparat sa respecti un termen limita. Aici vine dezavantajul. Nu lucrezi cum trebuie, cand trebuie, remuneratia va intarzia sa apara. Cand ai un deadline parca lucrezi mai bine. Cand lucrezi pentru tine tinzi sa te culci pe o ureche. Eu, in momentul acesta, nu as mai putea lucra pentru altcineva. De exemplu, zilele trecute m-am trezit la ora 13. M-am pus in carucior, am mancat, am lalait-o vreo doua ore dupa care am postat doua articole. Daca vreau ma trezesc la 8 dimineata sau la 12. Articolele tot eu le pun, chiar daca mi-e mai greu atunci cand ma trezesc mai tarziu.
Asa cum ai spus si tu. Chestia cu freelancingul e cu dus si intors. Atata timp cat iti faci treaba, indiferent cand o faci, satisfactiile vor veni.
intr-adevar, cand esti pe cont propriu, timpul trebuie sa fie gestionat cat se poate de bine; este al tau in totalitate, tu decizi cum ti-l petreci, si cel mai indicat este sa fii sincer si corect cu tine, si sa ti-l dramuiesti cu cap. sunt in aceeasi situatie si eu, si trebuie sa recunosc, la inceput a fost destul de dificil sa-mi fac un program de lucru (mai ales de acasa), fiindca mai mereu imi gaseam alte ocupatii, aparent mai importante. am stat si am reflectat putin, asupra acestui lucru, si am ajuns la concluzia ca se poate. incep la un 10, termin pe la un 8 (cateodata 9), insa strecor cateva pauze de tigara, sa ma dezmortesc.
Nu cred că intervalul orar este foarte important, ci stabilirea clară a obiectivelor și termenelor, apoi „spargerea” activității în planuri de muncă zilnice, rezonabile și realiste, astfel încât să poată fi urmate, fără prea multe amânări și replanificări. Timpul de muncă trebuie să fie flexibil, că te trag de cureaua de la pantaloni și nevasta, și copii – dacă încerci să fii fixist la capitolul program, sfârșești frustrat și nervos că nu esti lăsat să-ți faci treaba.
Eu am mari probleme de time management si ma simt si acum vinovat ca citesc acest articol in loc sa muncesc! Ca am ce face si niciodata nu-mi ajunge timpul! Niciodata nu ma plictisesc si problema e ca sunt “easily distracted”…. de la stiri ajung pe forumuri si nici macar facebook-ul nu apuc sa mi-l verific… groaznic… din link in link si 55 de tab-uri deschise!
Aveti cumva ceva idei/tactici cum as putea sa ma auto-responsabilizez? Sa fiu mai constient? Va rog sa nu-mi cereti sa ma las de droguri.