Physical Address
304 North Cardinal St.
Dorchester Center, MA 02124
Outsourcing sau de ce le doresc eu unora falimentul
M-am inflamat iar pe un forum de webmasteri ‘de afară’, citind un mesaj postat de un american. Ceva de genul ‘dacă doreşti servicii de calitate, lucrezi doar cu o companie americană, nu cu freelanceri, că ăia oferă servicii proaste’.
Bun, trecând peste ‘categorisirea’ iniţială, hai să înţelegem o chestie: există freelanceri de 2 bani, aşa cum există absolvenţi de şcoli înalte de design care fac niste rahaturi. Am lucrat chiar cu vreo 2 deştepţi din ăştia acum câţiva ani şi după minus suta de mii de dolari în cont şi nuş’ câţi ani la şcoala de design a lu’ peşte, făceau design mai prost decât făceam eu acum 10 ani. Dar deh, au diplomă, nu te pui.
Într-un domeniu din ăsta vocaţional eşti bun pentru că eşti bun sau prost pentru că .. aşa eşti. Poţi face 10 şcoli şi tot vei realiza nişte layout-uri de rahat, aşa cum poţi face doar ‘şcoala vieţii’ şi trânti nişte designuri de stă mâţa în mustăţi. Cu sau fără şcoală, ceea ce contează este să LUCREZI până cazi în bot şi să înveţi cât poţi mai mult. Restul îs discuţii şi rahaturi promoţionale.
Hai să vedem cum îi cu outsourcing-ul ăsta.
Pentru ca o companie în NYC de pildă să stea la suprafaţă, bănuiţi că nu poate cere 300 de dolari pe un template de wordpress. Deci preţurile sunt serioase. Clientul dă banii pentru că 1. are de unde şi 2. plăteşte compania locală, sprijină economia naţională şi alte minuni din astea în care mulţi americani chiar cred.
Ei bine compania în cauză, în veşnica ei căutare de metode de a maximiza profitul, a găsit încă o soluţie. Decât să tot angajezi designer local, care costă (că ăia nu lucrează pe 1000 de euro şi zic săru’mâna), mai bine găseşti un lache din România, India, Pakistan sau dumnezeu mai ştie de unde, iar ăla face treaba la un preţ sensibil mai mic.
Normal, boul de client american plăteşte de 5-10 ori mai mult, că plăteşte designeri americani, chiar dacă de fapt 100% din proiect este făcut de lache dintr-o ţară din lumea a paişpea. Problema? Faptul că este minţit.
Puţine companii au cojones să explice clientului că proiectul lui este parţial măcar ‘outsourced’ şi eventual să mai umble la preţ .. în jos. Io ca şi client final probabil nu aş avea prea mari dileme, mai ales dacă prind un preţ ceva mai mic. Majoritatea companiilor care fac însă acest outsourcing de design NU suflă un cuvânt clientului, continuând rahatul lor de ‘campanie’ de denigrare a freelancerilor de aiurea, că deh, nu-s ca compania lor (cacofonie intenţionată). Clientul deci plăteşte mii de dolari, firma dă vreo 300-400, iar restul intră în buzunarul lor. Clientul trăieşte cu impresia că a primit un ‘produs made in America’, iar compania rupe siturile de freelancing cu joburi pe care alţii să le facă.
Bucuria mea personală este că nu toţi clienţii lor sunt atât de boi. Sau poate încep să se deştepte. Pentru că, dacă x companie ştie să stea pe Elance, nici clientului nu-i sunt necesare trei doctorate să facă un cont. Şi să te ţii distracţie, când dau de un freelancer care le face treabă pe nişte preţuri de leşini. Am avut destui clienţi ‘direcţi’ care evitau companiile dându-şi seama că pot primi un serviciu excelent la un preţ ‘modic’.
Există riscul să dea de şmecheraşi? Există. Ca în orice domeniu. Dar, dacă ştiu să caşte un pic ochii la un portofoliu sau niscaiva feedback, se prind cu cine merită să lucreze. Plus că în majoritatea siturilor de freelancing există un sistem de escrow, deci banii sunt blocaţi şi e mai greu să ia plasă (clientul sau designerul).
De aprox. 2 ani lucrez exclusiv cu clienţi direcţi, sătulă să mai fac pe ‘plafonul’ pentru tot felul de firme de doi bani, care-şi ridică osanale şi-mi jignesc munca doar pentru că dau de prea mulţi proşti. Atât timp cât munca mea este destul de bună să fie folosită 100% pentru client (majoritatea companiilor cu care am lucrat nu au făcut NIMIC pentru situl în cauză, doar au mutat banii dintr-un buzunar în altul), îmi sare ţandăra când îţi păcăleşti clientul că munca mea este de 2 bani. Bun, există destui freelanceri care acceptă asta, hai să spunem că o perioadă banii respectivi au fost OK, dar am trecut de faza aia.
Prefer la orice oră un client direct, căruia pot să-i demonstrez că, deşi sunt într-o ţară pe care nu o poate arăta din prima pe hartă, asta nu înseamnă că serviciile mele sunt de rahat. Şi am satisfacţia că am schimbat nişte opinii.
Îmi place cum gândețti!
Nu întotdeauna trebuie să fii bărbat ca să ai ”cojones”. 🙂
Companiile isi “inseala” clientii ?
Tot cam asa ceva putem spune si despre Mercedes, care numai masina nemteasca nu mai e …
Yep, stiu bine ce zici 😀 Dureaza un timp apan reusesti sa iti faci contacte directe.
Am bafta ca lucru cu un nene care are agentie de webdesign in Canada. Primesc din cand in cand proiecte de la el, dar cu design/grafica deja facuta. Eu trebuie numai sa fac modificari al teme wordpress ca sa arate bine.
De la bun inceput i-am zis ca nu stiu grafica si a inteles. Plata e ok (ata cat poti zice ok, ca tot munca ieftina este), dar macar omul plateste la timp si stie ce vrea (atu enorm, orice ai zice).
Cat despre comportamentul celor care jignesc freelancerii, nu stiu daca condamna asa de mult romanii. Stiu ca suntem vazuti bine in comparatie cu indienii sau pakistanezii.
Condamna ori ideea generala de freelancing ori faptul ca, drept este, avem alte preturi fata de ei. Si cu asta defileaza ‘you get what you pay for’. Adica lasa ca poti plati de 10 ori mai mult, nu trebuie sa stii ca de fapt munca e facuta de altul.
Mai devreme sau mai tarziu se vor prinde si clientii, lumea e mereu in cautare de servicii cat mai bune la pret cat mai mic.
exact! singurul lucru care ne fereste de chestiile de genul acesta este competitia, care face o selectie naturala avand in vedere tot ceea ce este mai bun.
Outsourcingul se practica la greu in toate domeniile. Intr-adevar, e reprobabil ca cei care hulesc freelancerii sa isi faca jobul tocmai cu ei, dar deh… Corect, in principiu e cel mai ok sa lucrezi direct cu beneficiarul final, fara intermediari, astfel si tu poti obtine un pret mult mai decent, dar nu itotdeauna e posibil. Sunt cate unii tampiti, care nu nene, ei vor sa lucre cu nus’ce companie care stiu ei ca fac rahatul prastie, desi aia plaseaza jobul unor indieni:)
Io zic ca asta e cu 2 taisuri: firmele mai mari prefera sa lucreze cu o firma care se ocupa cu angajarea de freelanceri, decat sa ii angajeze direct. De ce? Dacă sunt probleme cu jobul, au pe cine sa tragă la răspundere, conform legilor americane. Gândește-te la un proiect mare, sa te apuci de căutat si tras de urechi in parte pe fiecare. Ar fi un consum mare de resurse, si in general firmele mari evita sa facă asta. Pe de alta parte, firmele mici, care au si proiecte mai mici, lucrează in majoritatea cazurilor direct cu freelanceri.
La un proiect( Facebook game) am lucrat direct cu freelanceri si cu echipe întregi de freelanceri. Cei din India si Rusia ne-au creat probleme si întârzieri majore. Intr-un final am găsit o echipa de profesioniști din Ukraina, care sunt top-notch. Stau si mă gândesc dacă nu am fi ieșit mai bine( money wise and time wise) dacă de la bun început angajam o firma care sa deal cu freelancerii direct! O fi si chestie de noroc probabil!
Lately este un curent puternic “buy american”, si pe care îl înțeleg pe undeva. Criza economică a lovit puternic in economia americană, si vina este aruncata pe outsourcing. Ca nu e total adevărat, este alta mancare de peste. 🙂
Dia, partial este si vina outsourcing-ului. Gandeste-te ca americanii dau o carca de bani pe scoala (aia de fac design), platesc toate licentele etc, viata e scumpa si te trezesti ca jobul tau e facut mai usor de o ‘maimuta’ din Romania pentru care 200 de dolari e mare avere 😀
Intr-un fel inteleg curentul asta si probabil as avea niste idei similare. Dar macar fa chestiile corect. Daca tu pretinzi ca ii oferi clientului un ‘produs’ american, macar nu il fa cu ucrainieni si apoi taci ca porcul in papusoi. Problema mea este cu ‘standardele astea duble’ pana la urma.
E adevarat ca pentru un mega-proiect preferi sa ai o baza serioasa si e mai usor de lucrat cu o companie, la freelanceri exista si riscuri sa dai de idioti. Desi daca iti faci tema foarte bine sansele sunt mai slabe, ca te poti lua dupa rating etc.Iar diferentele de pret sunt atat de mari, incat probabil un pic de alergatura nu prea costa atat de mult ca miile de dolari diferenta.
diana, crezi ca daca folosesti “romgleza” pari mai desteapta sau mai interesanta? cum ti se pare ca suna 😮 firma care sa deal cu freelancerii ” (si nu ma leg de “freelancer”)sau “Lately este un curent puternic “? Da, sunt de acord sa folosim termeni care au intrat in vocabularul nostru, sunt neologismele cu care limba se imbogateste permanent, ca de-aia nu mai vorbom ca pe vremea lui Neagoe Basarab. Sunt termenii folositi in IT, in publicitate (dar si acolo sunt perle…). Sunt absolventa de filologie, sectia engleza, la universitatea bucuresti, inainte de ’89, nu la Spiru Haret. Ma dor urechile cind aud exprimari de genul “nu face sens”, ma focusez, targetez… sau romgleza de-asta de balta folosita mai ales de cei care au plecat din tara si-au uitat “sa vorbeste romaneste” 🙂
Cris(s):Proofreading police much? BTW it’s romglish! 😀
P.S. O mica corectura(scuzati cacofonia:D): e Universitatea Bucuresti!:)
“Don’t judge a man until you’ve walked two moons in his moccasins.”
Cris, Diana e ‘americanca’ de niste ani buni. Se mai pierde flexibilitatea ‘limbii’ dupa o perioada 😉
la un moment dat se vor prinde si clientii ca “marile firme” le dau tzeapa si ca lucreaza cu freelanceri si atunci o sa dea frumos aia faliment sau pe un prag de faliment..
poate tie, din interior, o sa ti se para aiurea, dar pe mine, ca si client nu ma intereseaza unde e facut produsul pe care il cumpar atata timp cat sunt multumita de calitatea pentru care am platit. si de multe ori prefer sa iau chestii care poarta amprenta unui brand pentru ca am garantia unei calitati. şi asta se aplica la multe domenii, nu doar la web-design. da, e nasol, dar pentru oamenii buni se va gasi intotdeauna un loc in top. doar baza e aglomerata si acolo sunt multi care striga ca n-au de unu sau de altul.
@cris: n-ai cu cine. A scrie si a vorbi corect tine de cultura si mai ales de respectul de sine. Atata timp cat e angajata pe undeva si primeste zilnic mailuri in care cineva o face sa se simta importanta nu o intereseaza prestanta. Lasa, mai creste ea.
@Diană: sigur e Universitatea Bucuresti? Sigur? Atunci cand corectezi pe cineva, asigura-te ca nu vorbesti prostii. Sau, pe limba ta, try sa te focusezi mai mult pe informatiile din surse credibile.
@Dojo: avem probleme similare si in Romania. Diferenta e ca serviciile mai ieftine furnizate de liber profesionisti sunt fara exceptie mai proaste (exclusiv in unele domenii). Problema e ca pretul decide, iar firmele mari au de pierdut, iniferent de calitatea serviciilor oferite. E adevarat ca nici managementul nu e stralucit (in unele cazuri nu e deloc) si nici cursurile blogosferice nu ajuta pe nimeni. Sincer sa fiu, nu am o solutie pentru problema asta si din pacate sunt putin afectat.
Sa înțeleg ca pe limba ta(?) București se scrie cu litera mică? Amu ca vine vara, poate se mai coc si strugurii aia acri! :))
Diană, ai noroc ca eu sunt un om rezonabil, prin urmare dispus sa-ti explic. Mi se pare penibil sa atragi atentia cuiva ca nu a folosit majuscule cand a facut referire la numele unei institutii de invatamant, intr-un comentariu pe un blog. Mai mult, e Universitatea din Bucuresti, caci Bucuresti e oras, nu universitate. Penibilul atinge cote alarmante cand o pustoaica care se exprima in mod dubios se leaga de lucruri nesemnificative intr-un asemenea context.
Daca tot tii mortis sa corectezi, fa-o pana la capat. Eu unul sunt curios cine coace struguri vara, daca tot vine. Pana una alta nu literele mici sunt problema, ci oamenii mici.
In general cam totata lumea …a scazut ca;litatea la servicii/produse…e vorba de efectul imediat al crizei…si incercarea disperata de a ramane cu profiturile constante!Probabil ca daca nu pastrezi o limita de bun simt…si un echilibru dorinta ta devine realitate la unii din ei!
daca esti ambitios si te autoperfectionezi continuu invingi orice concept gen ‘buy american’. in majoritatea cazurilor un american cu common sense isi urmareste interesul si alege ce este mai bun pentru el, asta neinsemnand ca este mai putin nationalist.
@lucian : la serviciile IT sigur calitatea nu a scazut, din contra.. oamenii s-au perfectionat, au aparut tehnologii noi iar cererea de servicii IT are in continuare un trend ascendent , sfidand criza.
Daca te referi la piata locala s-ar putea sa ai dreptate.. desi cererea este in continuare mare este cam insolvabila (si asa a fost si inainte de criza). sunt putini oameni care sunt dispusi sa plateasca servicii de calitate… iar daca ai gasit omul care intelege ca site-ul pe care-l faci ii aduce banii inapoi mult mai rapid decat orice alt canal de marketing offline trebuie sa te prefaci ca ai muncit jdemii de zile ca sa nu-i doara inimioara cand trebuie sa-ti dea banii sau sa inventeze probleme. In USA in schimb oamenii sunt extrem de fericiti daca proiectul face ce trebuie si este realizat intr-un timp scurt… la noi timpul nu costa prea multi bani si nu suntem obisnuiti sa ne respectam reciproc
Ai perfecta dreptate Mar…dar…clar serviciile it sunt in urcare..din punct de vedere al calitatii..doar ca nu prea sunt platite pe masura ..calitatii lor!
Trecând peste procesele inflamatorii de mai înainte, vreau să menţionez că practica e seculară. Fabrica de Rulmenţi Alexandria, vinde din 1976 rulmenţi în toată lumea sub numele “Koyo”. În vreme ce rulmenţii Koyo din Alexandria se vând în draci şi azi, Koyo Japan, s-a închis. Probabil au intrat în inventar. Pe durată nedeterminată…
Aşa că, chestia cu outsourcing-ul, e veche de când lumea. Dacă mă strofoc niţel, găsesc şi exemple din antichitate. De pildă, faraonii făceau outsourcing la scris = SCRIBII.
Că, vorba şeaia, nuou’ ni iasti ruşâni sâ munşim, ca şăfi di trib!
Băi ce mi-a plăcut Jojo în “Poker”!!
Şi… fără aluzie la Ukraina, R. Moldova sau altele. Doar aşa, ca idee! 😉