Dubrovnik – apă cristalină și multă istorie

Am ajuns prima dată în Croația în vara lui 2008, după mai multe discuții de genul „la noi nu mergem nici arși, deci ce litoral mișto ar fi?”. Am discutat cu prietenii noștri, cu colegi de la muncă și am descoperit că mersul cu mașina din Timișoara în Croația nu-i chiar atât de periculos cum credeam, că în Bosnia nu ne așteaptă „rackeții” cu mitralierele, că drumurile sunt în general bune și litoralul croat superb.

Chestie verificată serios, că doar de-aia avem net. După ce ne-am tot trambalat pe situri de specialitate și am mai primit recomandări, ne-am înfipt cu degetul pe Dubrovnik, cetate veche și semeață, care ne stingea și dorul de a vedea ceva, nu doar să stăm cu „aia” la soare. Pentru că nu folosim agenții de turism în general, ne-am pus speranțele în Booking.com, a setat „soarele” o distanță de 20-30km de Dubrovnik (că oricum eram cu mașina) și așa am ajuns la Cavtat.

Un sătuc vechi și liniștit, departe de isteria unui litoral aglomerat (cum ar fi Budva, o idee mai „jos” pe hartă). Un loc ideal pentru doi indivizi care doresc LINIȘTE, care au trecut de vârsta discotecilor (nu că am fi fost vreunul dintre noi party-animal) și doresc niscaiva soare și o mare de preferat cât mai puțin infectă.

Am dat de o tipa ce inchiria un apartament la buza apei, atât de simpatică, încât am mai mers la ea de două ori.

Cum ultimele veri le-am petrecut peste ocean, anul acesta am decis să revenim la vechea noastră iubire și să vedem dacă mai sunt locuri. Pe booking.com nu mai era nimic la gazda noastră, am trimis însă un email și ne-a răspuns că are disponibil chiar apartamentul-studio în care am stat noi. Perioada 11-28 mai ni s-a părut mai atractivă (ca și preț), deci ne-am planificat atunci o revenire într-o zonă atât de dragă nouă.

Ruta este cea obișnuită: Timișoara, Belgrad, Podgorica, Cavtat. Vom face tot posibilul să ocolim puțin spre Slansko Jezero, un lac pe care l-am nimerit ca orbul Brăila la ultima vizită în Croația, când am decis să o luăm „peste munte” spre Kotor. Veți scuza pozele proaste, nu-l aveam pe Niki atunci, așa că promit că în mai vin cu poze serioase 🙂

Cam așa arată „iezerul” în cauză. Pozat cu o săpunieră, dar frumos, zic eu. Anul acesta vom face încă o dată ocol să-l vedem. Și iată de ce merită să arzi aiurea benzina …

Acesta este Kotor Bay văzut de pe munte, cum cobori spre el. Chiar mai frumos decât traseul obișnuit.

Dar, pentru că articolul nu are treabă cu acest superb loc, hai să mergem mai departe, să ajungem și noi spre Cavtat, apoi în Dubrovnik.

Un sătuc liniștit, cu clădiri din piatră, fără „țigănisme”, de o curățenie absolut uimitoare. Un loc în care, culmea, românii încă nu sunt cunoscuți pentru că fură și cerșesc. Sper sincer că nu au apucat „conlocuitorii” să ne ducă faima și pe acolo, în 2009 încă eram văzuți extrem de bine de către localnici.

Iar aceasta este cetatea magică din Dubrovnik. Nu știu alții cum o văd, dar nouă cel puțin ne place foarte mult. A se observa cât de frumoasă și de curată este marea. Are și malul stâncos avantajul lui.

Străduțe de piatră și turiști cât cuprinde. Gândiți-vă că pe timpul războiului, cetatea a fost puternic bombardată. Găsiți pe youtube clipuri cu Dubrovnik-ul puternic mutilat. Le-a luat câțiva ani, dar și-au readus orașul la un asemenea nivel, că nu poți crede că s-ar fi întâmplat așa ceva.

Fântâna lui Onofrio, magnet pentru turiștii însetați. De acolo pornește și unul dintre traseele de pe ziduri. E păcat să ajungi în Dubrovnik și să nu urci pe ziduri.

Alte vederi de pe zid. Celebrul Stradun văzut de la cucurigu.

O străduță liniștită.

Și o mâță comunitară, făcând economie de vedere. Sunt ceva obișnuit pe acolo, încă o atracție pentru turiștii iubitori de animale.

Și o poză de „adio” de pe un vas care oferă mici croaziere zilnice. Merită efortul, vezi și alte locuri frumoase de prin apropiere.

Cam acestea sunt doar câteva dintre pozele multe și proaste pe care le avem în acest moment cu un loc atât de drag nouă. Mergem în mai pregătiți cum se cuvine și sperăm ca experiența recentă și aparatele bune să ne ajute să surprindem mai bine frumusețea acestor locuri.

Dacă este să avem un vis pentru viitor, să locuim pe aici ar fi pe loc fruntaș. Din păcate, la ce prețuri sunt pe imobiliare în această zonă, doar un câștig la Loto ne-ar ajuta. Acu’ e drept că ar trebui probabil și să jucăm 😀