Nu Ponta a condus autocarul din Muntenegru

11
156
views

Odată cu tragedia din apropiere de Podgorica, ies din nou la iveală mizeriile cotidiene din țara noastră: atestate luate pe ochi frumoși, carnete primite pe șpagă, plus o groază de alte nereguli pe care suntem obișnuiți să le găsim. De aici și până la a învinovăți toate forurile (in)competente din România, e doar un pas.

Problema însă rămâne în primul rând la modul în care fiecare șofer alege să „atace” o porțiune de drum, pentru că, în ciuda tuturor rahaturilor din această țară, când suntem la volan, suntem NOI, nu Ponta, nu Băsescu, Boc sau Năstase. Fiecare șofer, odată așezat în spatele volanului, are viața lui în mână (și altele, în caz că nu circulă singur). Eu cel puțin, așa șofer ne-experimentat cum sunt, exact la asta mă gândesc, când întorc cheia în contact.

Am făcut traseul respectiv (sau unele apropiate, că mereu ne-a scos GPS-ul pe alte coclauri) de 4 ori (dus/întors). Cine a condus prin Muntenegru știe că au niște munți senzațional de frumoși și drumuri în general decente, doar că serpentinele și râpele sunt la ordinea zilei. O mișcare greșită și te-a luat Scaraoțchi.

Acum o lună (aprox.) ne-am întors din Croația, ați ghicit, prin Muntenegru. Ne-a luat vreo 8 ore cred să facem 300 de km de munte, pur și simplu pentru că Mircea, deși are milionul de km conduși deja, nu a dorit să riște nimic. Au fost 2-3 ocazii în concediu, când doar faptul că este atât de atent ne-a scăpat de rupt osii măcar, când ne-am intersectat cu câte un viteaz de lua curbele ca pe circuitul de Formula 1. Sunt multe locuri unde ai loc de o mașină și jumătate, de asta e bine să circuli cu viteză mică și multă atenție.

Încerc să-mi imaginez cum e să conduci o hardughie de autocar pe drumurile alea, unde abia poți lua o curbă cu mașina mică. Și ce șofer trebuie să fii, pentru a ajunge cu bine la destinație.

Iată însă că și cei care au experiență de condus și au mai fost pe acolo pot să greșească. Și o fac uneori cu niște rezultate înfiorătoare.

Departe de mine gândul de a absolvi forurile responsabile din România, pentru că o mare parte din vină pentru tot haosul pe care-l vedem zi de zi în trafic este rezultatul impotenței lor. Trebuie însă ca și noi, șoferii, să fim conștienți de adevăratele noastre calități și să luăm deciziile pe baza lor. Eu de pildă NU sunt un șofer experimentat, dar încerc să fiu unul cuminte și responsabil (și-n general îmi iese). Nu conduc bine noaptea (am mereu senzația că nu văd bine, plus că am un stres uriaș), deci evit să conduc pe întuneric. Dacă o fac, merg încet, cât consider eu că sunt în siguranță.

Atitudinea de zeu al șoselei nu este ceva neîntâlnit în România, nu există zi să conducem și să nu venim acasă pachet de nervi. Fac 10 km dus/întors până și de la ai mei de pildă și vin deja cu povești despre măcar 2 șoferi care au trecut pe roșu plin, câțiva care forțează trecerile de pietoni, că li se răcește ciorba acasă, dacă dau prioritate, unii care opresc nonșalant pe prima bandă și sugrumă deja un trafic vai de capul lui.

În acest caz nu mai poți da vina pe nimen, decât pe cel cu „covrigul” în mână, pentru că decizia de a încălca regulile de circulație o ia fiecare din noi (sau nu).

Dacă școala de șoferi e atât de proastă (și cam este), hai să compensăm noi, odată „absolvenți”, cu mai multă atenție și bun simț. Hai să nu ne grăbim atât, pentru că alea 5 minute pe care le „câștigăm” pot fi plătite scump de tot. Încă înainte de a-mi lua carnetul, Mircea îmi spunea că nu e nimic în lumea asta atât de important, încât să-ți riști viața pentru a ajunge mai repede. Și are dreptate. Mai bine ajungem cu o oră mai târziu, dar ajungem cu bine.

Aveau latinii expresia aia „festina lente”. Știu că nu se refereau la viteza cu care mergeau carele lor de luptă, dar ideea rămâne: grăbește-te încet, că nu știi niciodată ce se poate întâmpla.

Pentru mine, ca șofer, întreaga tragedie din Muntenegru înseamnă doar că trebuie să învățăm încă o dată că viața ESTE importantă și că de multe ori noi înșine luăm decizii care ne-o pun în pericol. Oricât de coruptă este România și de prost sistemul, atunci când am pornit mașina, EU o conduc, nu Guvernul și nici Președintele.

11 COMMENTS

  1. Pana la urma, modul in care ne comportam in trafic nu e decat o oglinda a societatii noastre.
    Dupa epoca Ceausescu avem o aversiune fata de respectarea regulilor. Ni se pare ca daca ni se impune cum sa ne construim casele, cum sa conducem pe strada, cum sa parcam ca sa nu ii incurcam pe ceilalti, cum sa ne asumam responsabilitati pentru un caine – ni se incalca libertatile. Regulile acestea au fost inventate tocmai pentru a trai mai decent in societate – dar se pare ca multi nu vrea sa realizeze asta.
    De asta am ajuns unde am ajuns, o tara in care nimeni nu isi doreste sa mai traiasca. Pentru ca nu stim sa traim intr-o societate.

    • Asta ar fi adevărat dacă regulile şi cei care le fac ar fi de bun simţ.

      Experienţa demonstrează în schimb că “ei” pun capcane pentru a te prinde şi a te stoarce de o şpagă.

  2. Nu sunt sofer.Tocmai fiindca nu m-am considerat destul de sigura pe mine nu mi-am luat carnet. Dar sunt un bun si vigilent copilot, semnalez toate indicatoarele si toate limitarile de viteza, il atentionez pe sofer cand mi se pare ca se cam infige in acceleratie sau ca depaseste inutil. Nu pot sa inteleg graba de a castiga doua minute cu riscul de a pierde totul intr-o secunda; caci diferenta dintre banal si catastrofa cam atat dureaza, o secunda. Secunda pe care am depasit-o cu bine de cateva ori dar am constientizat-o acut.Doamne, cati nebuni si teribilisti sunt pe sosele! Bine ca macar unul, adica eu, a renuntat inainte sa se apuce de sofat!:)

  3. Eu sofer fiind si motociclist vara, abia astept sa apara sanctiunile de suspendare a permisului pe 3 ani. Poate asa se mai curata sosele de cretini.

  4. Am mers de vreo trei ori cu autocare de genul ăluia cu accidentul din Muntenegru. Nu numai că şoferii opreau unde voiau ei, doar pentru că acolo aveau masa gratuită din cauza faptului că le duceau astfel clienţi, dar dacă le făceau vreo observaţie legată de viteză, o “călcau” şi mai abitir, doar ca să demosntreze că ei îs stăpânii volanului şi fac ce vor muşchii lor. De parcă ne duceau pe gratis. De-aia am decis să merg cu maşina, în ritmul meu, să nu mai fiu la discreţia vreunui semioligofren de genul ăsta.

  5. Da, cred ca nu o ma mai urc in autocar o perioada… Urata treaba condusul si de aceia nici nu vreau sa am permis. Condusul defensiv e cel mai bun dar si sa ajungi cu intarziere iar e neplacut… trebuie un echilibru intre astea nu?

  6. Mai oameni buni, asemenea tragedii regretabile se intampla … pur si simplu se intampla. Si nu vorbesc acum de berbecii care se cred zmeii soselelor, vorbesc de cazuri in care in accidente regretabile sunt implicati soferi experimentati, cu (poate)sute de mii de kilometri condusi. E deajuns o singura secunda fatidica …
    Eu personal sunt poate unul dintre cei mai defensivi soferi, enervant de defensiv, chiar. Asta nu m-a impiedicat sa fiu implicat intr-un accident rutier, slava domnului soldat doar cu pagube materiale. Si daca ma intrebati cum s-a intamplat, o sa va raspund sincer: NU stiu. Pur si simplu nu stiu. M-am trezit cu o masina in fata, am franat si m-am dus sanie … atat imi aduc aminte. Restul e poveste.

  7. Pana la urma, toti avem o vina pentru aceasta tragedie. Cei care sunt mai sus pentru ca e o situatie stiuta de ani de zile, ceilalti pentru ca o acceptam si mergem cu autocarul, cand stim ca soferii asa conduc… De vina e SOCIETATEA asta nemernica in care traim si care nu stiu cum se va schimba, atata timp cand la nivel de individ treburile stau cum stau.
    Traim in tara in care vanzatorul (INCA) e stapan si nu cel care da banii, in care simplul respect fata de celalalt lipseste, in care…
    Si totusi, eu am remarcat in ultimul timp din ce in ce mai multe cazuri de comportament civilizat si normal. La tineri in special, la cei care au mai umblat si prin alte parti, dar nu numai.
    Iar ca o ironie amara, poate ca si tragedia asta ne-a folosit la ceva. Eu in ultima saptamana am constatat cu surprindere ca toti soferii s-au oprit si m-au lasat sa trec pe trecerea de pietoni, lucru care inainte nu se intampla decat rar (bine, e vorba de respectarea legii pana la urma, dar inainte stateam si 5 minute la zebra pana i se facea cuiva mila sa ma lase sa trec…).

  8. Lupii soselelor sunt lupii soselelor, ei le comit premeditat si de asta nu ar trebui sa vada masini nici in poze.
    Insa, la noi, astia normali, ideal este sa ai mintea la tine, sa fii atent la ce faci si sa lasi in parcare toate problemele. Problema este ca nu ai mereu acest privilegiu, sunt multi factori externi (vreme, stare fizica, sufleteasca) care iti influenteaza stilul de condus si care te fac mai mult sau mai putin atent(a). De multe ori comitem niste prostii de ne crucim si nu reusim sa explicam cum am reusit sa facem asta, cum de am fost atat de dobitoci, cum de am lasat sa ne scape ceva atat de important pentru ca, nu o comitem asa, usor, ci cu consecinte serioase si ca rezultat al unor greseli impardonabile.
    Sau o fi cineva sau ceva care vrea sa n-i se intample ceva rau cu orice pret.

  9. Am permis de 3 ani dar nu ma consider experimentat, ba din potriva. Nu am luat nicio amenda si nici nu am de gand. Cat despre sistemul din Romania, multi dintre noi abea acum se lovesc de realitate (si cazul meu). Totul, absolut totul functioneaza pe pile si spaga (de la angajari pana la amenzi de circulatie).

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here