Physical Address

304 North Cardinal St.
Dorchester Center, MA 02124

Asa ne doare sub coada de pacienti …

Povesteam în articolul anterior (dedicat iniţial unui estetic pleonasm) despre cum se rup cu munca unii dintre minunaţii medici pe care îi are ţara noastră. Miercuri dimineaţă am fost din nou cu Mama Ana la analize, pentru că o doamnă doctor de acolo nu mai avea timp şi chef să accepte încă un pacient acolo pentru a i se lua sânge (că doar nu ea făcea asta, au asistenţi).

Aşa că am considerat ziua de marţi dusă pe apa zilei de mâine şi ne-am înfiinţat “tumarău” la stabilimentul de boli (şi de la populaţie şi în sistem). Am fost brutal trezită la 7, am dat acolo de un medic ce o ştie pe a mea bunicuţă de jde ani şi i-a luat personal sânge. A fost totul frumos şi rapid, chiar şi fără şpagă. Urma să venim ieri, adică joi.

Şi venite am fost.

Am aflat cu prilejul ăla că de fapt fac nişte analize şi acolo (deci nu trimit totul către BioClinica) şi că, normal pentru un spital românesc, se “buşise” aparatul. Nuş’ ce aparat, că n-am pregătire decât ce am prins prin manualul de anatomie (mi-a plăcut subiectul) şi la Grey’s Anatomy. Oricum, povestea lunga scurtată, vorba francezului, am fost prezente după rezultat.

Noi şi încă nişte tineri, barbaţi toţi, care, după cum puţeau, mă făceau să cred că sunt ceva soldaţi, deşi erau în civil. Ştiţi mirosul ăla de picioare stătute în bocanci pe timp de vară? No, ăla plutea în aer. Îmbrăcaţi “la modă” nenicii, dar se pare că unul sau poate mai mulţi (judecând după intensitatea duhorii), aveau nişte probleme cu igiena personală. Te mai miri?

Intra doamna mea în “laborator” şi întreabă dacă nu cumva s-au dat rezultatele, pentru că trebuie să îl prezinte medicului. Idioata care cu 2 zile îi refuzase luarea de sânge, deşi bunică-mea este cardiac cronic cu 6 “evenimente” (infarct), cu un atac cerebral acum 2 ani şi un tratament absolut sălbatic, plus necesitatea de a se înţepa în fiecare lună pentru a se stabili cum stă cu nuş’ ce “factori de coagulare”, e acolo …

Pentru că ea nu avea chef de muncă şi proasta aia de bătrână de aproape 80 de ani se poate plimba prin oraş, că şi aşa nu are ce face acasă. Colac peste pupăză Spitalul Militar nu are o parcare decentă, aşa că, pentru a nu lăsa maşina pe unde nu am voie, o parchez la Centrul MIlitar. Asta (pentru ăia de nu sunt timişoreni) înseamnă vreo 300 de metri cel puţin de trambalat o femeie care nu poate nici urca scările fără să fie aproape de un atac de cord. Numai eu ştiu cum o târăsc la spital.

Aşa, acum că am stabilit datele problemei, revenim la marea iubitoare de oameni, care şi ieri stătea sictirită şi privea bătrâna ce uitase probabil să îi pună ceva pe masă (că nu îmi explic comportamentul). “S-a stricat aparatul, veniţi mâine după rezultate”. Încearcă bunică-mea să îi explice că ieri a lăsat “materialul de analizat”, nu astăzi dimineaţă, dar doamna doctor are altceva mai bun de făcut decât să asculte o babă.

Noroc cu o “asistentă”, care îşi dă seama că este totuşi posibil ca rezultatul să fie în teancul de “bileţele”, şi se pune să îl caute. Nu îi ia decât câteva secunde să găsească bucăţica de hârtie ştampilată cu cele 3 valori ce îl vor ajuta pe medicul ei să îi spună dacă alea 12 pastile pe zi se iau aşa ori se schimbă ceva la planul de tratament.

N-a mai avut chef femeia să se streseze cu nesimţita, pentru că nu are voie să se enerveze, aşa că i-a mulţumit tinerei pentru că nu a cărat-o a patra zi consecutiv pentru o simplă analiză de sânge şi a ieşit, verde de nervi.

Medicul a aruncat o privire, i-a spus că sunt în limitele normale (ştia şi ea, că îşi cunoaşte bine boala pe care o duce de aproape 50 de ani) şi că o aşteaptă peste o lună pentru un nou set de analize.

Şi probabil că peste o lună doamna în cauză va fi tot acolo, făcând tot posibilul să care pe drumuri oameni cu boli grave, pentru a nu i se deranja siesta. Şi va îngroşa numărul medicilor de 2 lei, care, dacă nu primesc ceva în plic, te ignoră total, neuitând să se plângă însă de munca sisifică pe care o face şi salariul de mizerie, care din punctul meu de vedere este oricum prea mare pentru cum (nu) îşi face datoria.

Daca ți se pare interesant, un share ajută mereu. Mulțumesc.
dojo
dojo

Fost om de radio, transformata in karatista si apoi web designer. Am o firmă de online marketing si mi-am redeschis un webmaster forum.

Articles: 1761

19 Comments

  1. De-a dreptul scarbos (nu mai zic ca mancam un iaurt in timp ce citeam despre mirosul mirific de picioare, mersi Ramo!)
    ‘Revenind inapoi’, uita-te la partea buna a lucrurilor: mama Ana e ok si doamne ajuta ca nu se enerveaza din cauza respectivei doamne idioate.

  2. Bine macar ca bunica ta(am inteles bine, nu?) e cat de sanatoasa poate sa fie cu conditia ei.
    Sa nu iti vina sa te muti din tara asta, dupa ce ai asemenea experiente?!

  3. Mai citisem undeva zilele astea ca o nesimtita de liftiera a pus sa urce pe scari pana la etajul 7 al unui spital, o femeie cardiaca, pe motiv ca “liftul e pentru bolnavi”. Inutil sa va mai spun ca la etajul cu pricina, femeia a facut infarct si a incetat din viata. Ce sa faci, cu cine sa te certi?

  4. Nina, e vorba cred de matusa lui Arhi, nu sunt sigura. Da, din pacate asa s-a intamplat.

    Menialy .. e destul de sanatoasa, cat poate fi o femeie care se indoapa cu pastile mai ceva ca un gascan pus la ingrasat si care trebuie sa mearga in fiecare luna la spital la analize, pentru a nu mai avea “surprize”, pe care oricum le tinem departe cat putem …

    Adi asa meriti, ca nu vii acasa 😀

  5. Problema este ca toti ramanem la stadiul de surprindere in loc sa facem ceva in privinta asta. Ce este totusi ciudat este insusi faptul ca mai suntem suprinsi ca asa se intampla in Romania cand in Timisoara [din cate stiu eu] nici nu se mai da examen de admitere la Medicina, iar in Bucuresti intra oricine care ia peste nota 2, inclusiv. Da, la inceput si eu ma gandeam ca da, intra toti dar termina decat aia buni. Dupa asta, mi-am readus aminte ca de fapt Romania este tara tuturor posibilitatilor, tara in care un analfabet in medicina ajunge sa opereze. Cei care aleg medicina din placere [si nu pentru banii primiti sub forma mitei] imediat dupa ce termina facultatea de o durata semi-seculara, pleaca afara, noua ramanandu-ne decat ahtiatii dupa bani.

  6. Sa iti destainuiesc o istorioara scurta de anul trecut de Pasti despre doctori. In noaptea de Pasti sora-mea(20 de ani) face o minunatie de criza de spasmofilie. Lesin,Varsat. The works. Subsemnatul pune mana pe al lui mobil si cheama salvarea. Toate astea se intampla intr-un orasel din vestul tarii denumic generic Sannicolau Mare.

    Vine Salvarea, baietii se comporta ok (soferul fiind un prieten de-al meu din copilarie). Ajungem la spital. Domnul Doctor sef face o criza de nervi ca de ce l-am trezit pe el la ora aia. Intr-un acces de nervi o smuceste pe sora-mea de brat ca ce si cum ne permitem sa facem crize de spasmofilie in noaptea de Pasti. Subsemnatul are un scurt “remember”din coliparie si se enerveaza instantaneu. La fel de instantaneu a pornit si pumnul meu catre fata doctorului.

    Acestea fiind facute, ii propun doctorului sa ramana acolo unde e, adica aproape de podea, o rog pe o asistenta sa se ocupe de sora-mea si caut alta persoana capabila sa imi trateze sora. Lovitul doctor se ridica cu jumatate din dintii lui (lucrez in constructii de 10 ani) si ma ameninta ca suna Politia. Ii raspund ca semnez orice proces verbal ca l-am lovit si, ca bonus, depun o plangere de malpraxis la adresa dumnealui. Domnul meu s-a calmat instantaneu si a facut uitat incidentul.

    Nu zis ca ii bine ce am facut. Si eu sunt un tip foarte calm din fire. Dar uneori mai scapam boii…

  7. Au scapat de sub zavoare lenea, rautatea si trufia
    Or sa mearga in lume s-or sa cuprinda minti nestiutoare
    Prea nevinovate si prea slabe, inca sa le stea impotriva

    Cum … cand toti trebuia sa fim egali din nastere

  8. Stii, si dupa ce afli de asemenea intamplari de prin spitale, mai vine unu’ care-i plange pe sarmanii medici (ca nu toti sunt doctori) cu salariul lor mic, ca au de invatat toata viata si sa nu generalizam deoarece cazurile astea (la cele rele ma refer) ar fi izolate… izolate sau nu, si un singur caz e prea mult, pentru ca ei, se joaca cu viata unui om.

    Sincer, nu vreau sa ajung in situatia in care sanatatea unei persoane dragi mie depinde de o jigodie de genul asta, as fi in stare sa-i sparg capul acolo, in spital.

  9. Mie mi-e drag tare de domnii doftori cand se apuca sa dea indicatii referitoare la pretul medicamentelor (cat costa la farmacie) si despre preparate, in cat timp se lucreaza si cat de repede ar trebui ridicate de pacient de la noi. Cand ii aud cu “Da’ doamna doctor a zis ca platesc 10%/costa 15 lei/dureaza jumatate de ora sa le preparati” mi se fac nervii creti! Trebuie sa le explici de 7 ori care medicamente sunt la lista A si care la lista B, ce se bifeaza si pe unde, si retetele tot brambura sunt de te dau oamenii cu huo cand le zici ca trebuie sa se intoarca la dispensar.

  10. Crisia: daca lucrezi in farmacie, te compatimesc, inteleg senzatia.
    Zmeu: bravo!
    Dojo: asa e pe la noi, spune mi cum crezi ca poti sa iei atitudine in ideea de a schimba ceva 🙂

  11. trebuia sa ii fi pus numele a’ci pe blog ca poate citeste cine trebuie…

  12. Asa ma enervez cand aud de astfel de specimene [ganduri cenzurate aici], pentru ca, nu, pentru mine nu sunt medici. Si ma enervez in primul rand pentru ca in ultimul an eu am avut de-a face cu medici SUPER si nu mi se pare corect ca lumea ajunge sa generalizeze si sa ii bage pe toti in aceeasi oala. Si de aia am draci [iar gand cenzurat], ca totusi unii pot sa nu uite sa-si faca treaba cum trebuie, pot sa nu uite sa fie oameni… pe aceleasi salarii ca si ceilalti, in aceleasi spitale mizerabile (si mai bine nu detaliez aspectul asta, ca iau foc de fiecare data cand imi amintesc).

    M-au “reparat” bine, mi-am revenit complet dupa ce am fost agresata vara trecuta, nu au conditionat nici macar o secunda actul medical, au avut o rabdare fenomenala si s-au purtat foarte frumos cu mine, mi-au vorbit cu respect, desi eu eram aia mucoasa care ajunsese acolo cu paie, frunze si pamant in cap. Si multe alte chestii, poate marunte, dar care pentru mine au contat. Glume ca sa ma invesealeasca atunci cand parca umblam cu norisorul deasupra mea si ma ploua mereu, incurajari, bombo, covrigei, mere; unul mi-a dat telefonul lui ca sa anunt lumea ca eu ajunsesem acolo fara tel, altul mi-a incalzit mainile in mainile lui cand aveam mainile inghetate, l-a dat la o parte pe un paznic care ocupa tot culoarul ca sa am loc sa trec sa nu ma strecor chnuit pe lateral… chestii de genul asta care m-au facut sa ma simt rasfatata cum n-am mai fost vreodata in viata mea.

    Da, consider ca am avut noroc. Si sper sa nu mai am probleme, ca nu vreau sa risc sa dau de careva precum dama asta de care zici. Nu stiu care e procentul de medici ok vs not ok – ultimul lucru pe care mi-l doresc e sa am o idee despre asta din proprie experienta.

  13. Sa-mi bag ….! Eu intram peste ea si-o intrebam daca e cumva in timpul serviciului sau e la plaja; daca nici atunci nu se simtea o intrebam unde are biroul dl. director. Iti garantez ca in secunda 2 era cu mana pe “biletele” si cauta rezultatele de zor.
    In fine… Ii doresc multa sanatate Mamei Ana, desi n-o cunosc, cred ca e o femeie puternica.

  14. Analizele alea chiar trebuiesc facute. Nu le da nimeni ( a se citi un medic serios) degeaba.
    Dar atitudinea tipei e de condamnat. Salariile nu sunt mari deloc, dar poate totusi sa se gandeasca si la oameni, la pacientii pe care ii vede zilnic. Nu patea nimic daca facea asta.

  15. Oamenii mor din cauza doctorilor nu numai din Romania. Si doctorii din afara sunt la fel decat ca acolo difera asigurarile si taxele care le platesc ei la stat chiar iti asigura anumite servicii, nu ca la noi…2, 3 analize o operatie gen apendicita si gata…in orice caz in Romania sunt servicii de ca…t

  16. E incredibil ce se intampla in Romania zilelor noastre. Doctorii tineri care sunt in spitale sunt praf. Nu stiu absolut nimic, nu vor sa invete si sunt rupti de meseria asta. Te mai poti baza inca pe greii de peste 50 de ani. Atat. Si cand ei nu o sa mai fie din diverse motive ce se va intampla cu spitalele noastre? Vai de noi.

  17. sotul meu face si el tratament pt inima, si in mod normal ar trebui sa se duca si el mai des pt testul de coagulare. din fericire el a schimbat spitalul si medicul, si este tratat superbine acum. inainte insa mergea la o doctorita care era supermieroasa cat ii pompai bani (cat a fost internat in spital), iar dupa a devenit f uracioasa. cat a fost internat i-a dat si numarul ei de acasa, sa o sune oricand, pt ca dupa ce a iesit din spital si a sunat-o intr-o zi la mobil sa faca un scandal monstru. era vorba chiar de interpretarea rezultatului de coagularea, iar doamna doctor se dusese mai repede acasa. Ovi avea nevoie sa stie cum se ia medicamentul si a sunat-o. ce scandal i-a facut scorpia!!!
    am si schimbat medicul si spitalul si acum totul e ok.

  18. concluzia si dorinta mea: “sa ne traiasca matusile si bunicii si sa moara toti doctorii” 😉

    of of … asta e, sper ca copii mei sa fie bine sanatosi sa nu aiba motiv sa treaca prin spitale ca si mine de altfel si poate poate o da domnu de vor avea sansa sa se trateze peste 20-40 de ani cu tehnologii din viitor 😉 – nanotehnologie, vaccinuri anti aging, etc

  19. Hello! Nu ne mai povestesti nimic? 🙂
    Poti sa scrii un post de genul: “Cum l-am cunoscut pe Florin Puscas si am supravietuit”. 😆
    Glumesc! 😛
    O seara faina sa ai! 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.