Physical Address
304 North Cardinal St.
Dorchester Center, MA 02124
De ce ne plimbam totusi cu masina?
Observ o nouă atitudine “revoluţionară” pe la noi. Trecem peste evenimentele care cred sincer ca sunt BINEVENITE (gen “Verde pentru biciclete” sau orice ar aduce “awareness” faţă de alţi participanţi la trafic), peste discuţiile despre cât de bine este să alegi un asemenea mijloc “alternativ” de transportat preţioasa persoană de la punctul a în punctul b şi ajungem la discuţii de retardaţi, gen “ăia care merg cu maşina sunt cocălari”, “sunteţi tămpiţi că nu mergeţi cu transportul în comun” etc.
Pentru că la aşa ceva se ajunge, în momentul în care se discută (pentru a mia oară) că sunt prea multe maşini prin oraş, că este traficul sugrumat, că e poluare etc.
Nu contează oraşul, peste tot este deja la fel. NEWSFLASH pentru cei încă nescoşi din ţară, trafic este peste tot, doar că în alte ţări bunul simţ şi disciplina rutieră (două chestii necunoscute nouă) fac ca marile artere să nu fie sufocate. Plus existenţa unor “ringuri”, şosele de centură (nu doar pe hârtie), ce degrevează dintr-o dată traficul central. Locuri de parcare PLĂTITE peste tot (mai ales zona centrală în orice oraş mare este aproape “offlimit” pentru un şofer, în condiţiile în care ora de parcare este 2 euro şi amendă primeşti la 1 minut după ce ţi-a expirat “parkmeterul”, nu ca la noi la TelPark, unde poţi sta cu un bilet expirat în parbriz până se albeşte, că nu are cine să îl vadă.
Amenzi uriaşe şi frică de autorităţile care reglementează partea de “rutieristică” îi împiedică pe germani să parcheze în plină intersecţie sau în staţia de autobuz. Sau să blocheze intrarea într-o bancă, ocupând trotuarul complet, cum s-a întâmplat acum câteva luni la noi, în TM.
Şi să revenim la snobii dracului, cei care nu îşi scot fundul ăla gras din maşină, nici dacă i-ai lua de gât. Discutăm pe “local”, că nu mi-am fâţâit augusta persoană decât prin oraşul meu (se exclude mersul o singură dată cu metroul bucureştean, când am nimerit cel mai împuţit vagon de mi-a fost scârbă 3 zile. L-a pus necuratul pe al meu “soare” să îmi spună cu o zi înainte “mergi cu metroul, ca sigur o să-ţi placă. E mişto de tot.” A uitat probabil că, de când s-a plimbat el cu agregatul au trecut vreo 20 de ani, timp în care probabil nu s-a dat nici cu mătura pe acolo. Şocul a fost cu atât mai puternic cu cât prima experienţă cu un asemenea mijloc de transport a fost cu U-Bahn în Munchen).
Bun .. revenim.
În Timişoara RATT-ul a investit în draci în sistemul de transport. Mai sunt troace din 1900 toamna, dar parcul auto este “updatat” permanent. Cu nişte costuri inimaginabile, leasing greu, oricum .. banii ăia trebuie puşi la bătaie, că eram de râsul curcilor. Deci nu pot spune neapărat că sunt toate ustensilele în cauză jegoase, pentru că aş vorbi prostii.
Din păcate sunt .. locuite. Sau deh, utilizate de suficienţi boschetari şi nespălaţi cât să îţi facă drumul plăcut. Este clar că nu în toate vagoanele ai bucuria, dar sunt linii pe care “şansa” de a da de indivizii ăştia cresc exponenţial. Normal că nu plătesc bilete, normal că nu îi ia nimeni de gât, normal că, dacă nu eşti atent, pleci de acolo mai “uşor”. Un risc rizibil dacă ai 17 ani şi doar un ghiozdan cu cărţi în spate, aşa cum eram şi noi acum hăt bine, o situaţie dintr-o dată neplăcută dacă ai banii pentru o rată sau nişte scule “it” necesare muncii.
Marea problemă pe care o văd eu în ceea ce priveşte transportul în comun este acoperirea încă deficitară. Am precizat deja că la noi se fac totuşi eforturi de a acoperi oraşul cât mai bine, dar reţeaua publică de transport încă nu are “harta” atât de bine pusă la punct ca în alte oraşe “de dincolo”, unde ajungi şi la mama soarelui, făcând diverse legături. Am folosit mereu cartela aia de o zi la maxim şi m-am plimbat ca sărita de pe fix prin toate cotloanele. Am avut mereu o legătură, nu ştiu să fi mers mai mult de jumate de km, de obicei “nodurile” îţi permit să intri într-un alt mijloc de transport în câţiva metri.
Mai este şi problema TIMPULUI. Prin “tinereţuri” eram milionară de timp, vorba unui vecin pensionar. Nu conta că mai pierdeam 40 de minute pe drum sau că aşteptam încă vreo 30 după autobuz. Că doar nu îmi plângeau copiii acasă. Din respect pentru adevăr tre’ să recunosc că nici acum nu plâng, că n-are cine, dar munca este clar mai multă şi de multe ori n-am timp nici să .. mor.
În momentul în care trebuie să ajungi ACUM undeva sau nu poţi pierde timp plimbându-te pe jos 2 km (oricât de sănătos ar fi), trebuie să apelezi la ceva ce merge repede. Taxi costă şi oricum stai tu după coada lui (trebuie aşteptat şi, dacă dă domnu’ ploaie, te-ai lins pe bot de taxi). Tramvaiul vine peste 10 minute. Sau 20. Şi de acolo mai ai de umblat o tură până la autobuz etc. Maşina e parcată în faţa casei, urci şi ai ajuns. În general,dacă ai o brumă de creier funcţional, cam ţii minte pe ce artere ai avut întârzieri, ce perioade ale zilei sunt mai aglomerate (sau e toată ziua mai nou), cât aproximativ faci de acasă la destinaţia în cauză şi vice-versa. În stilul ăsta aproximezi timpul de “transfer” şi ai şansa de a ajunge la timp. Chiar nu e greu, până şi eu am reuşit performanţa mai nou de a ajunge “nemţeşte”.
Faza cu bicicleta sună excepţional până nu sunt 4 grade afară. Am mers vreo 5 ani şi cu ea exclusiv, am avut şi partea de bucurii în trafic (accident soldat cu o dizlocare de umăr şi spart “telectualu”), a fost mişto, să moară Veta. Sincer. Am pedalat pe căldură, am pedalat la zero grade, cu căciulă groasă pe cap, nădragi de ski şi mănuşi călduroase. Atât timp cât pe jos era uscat, chiar dacă foarte frig, eu eram pe trocarici.
Vremurile se schimbă .. bagajele se schimbă. Mi-e greu să mi-o imaginez pe Nebu de pildă, cu ţoalele ei “ofis”, pedalând pe mountain bike, deşi e înnebunită după biciclete. Eu am renunţat la ea când a trebuit să car prima dată un laptop de acasă la un client. Chiar nu mai poţi risca să te “verşi” pe asfalt cu aşa ceva în spinare. Că m-ar durea mai mult să se strice el, şi astfel să compromit munca de ani de zile, decât să îmi sparg căpăţâna din nou.
Sunt oameni care şi-au luat agregat nu din mândrie, ci pentru că nu mai puteau alfel. Am ajuns să plătesc pe taxi cât este o rată normală de leasing, un abonament “full option” pe transportul în comun mă costă lejer cât benzina pe o lună. Mai ales că nu fac prea multe drumuri, dar nu ştii niciodată. Şi unii nu fac blatul, că au avut părinţi “tâmpiţi” care le-au băgat în cap prostii din alea cum ar fi corectitudinea şi cinstea.
Mă distrează cât de repede se pun “etichete”, dacă alţii nu fac ca noi. Dacă ai maşină în dotare, nu văd de ce să o laşi acasă. Ah, e vreme mişto şi mergi doar la o plimbare .. atunci poţi scoate bicicleta din dotare. Poţi merge cu tramvaiul undeva, dacă simţi în secunda respectivă imboldul în cauză. La nemţi am circulat exclusiv cu “ratt-ul” lor, pentru că nu merită să mergi cu maşina să vizitezi tot felul de obiective turistice (te apucă dracii căutând loc de parcare, plus că te mai apucă o tură când realizezi cât te costă). Când ai treabă însă în oraş, umbli cu bani sau ai timpul limitat, atunci pui mâna pe volan şi te descurci.
Nu este vina şoferilor că se aglomerează oraşul atât de mult. Oraşul are majoritatea străzilor de pe când circulau 3 maşini pe oră. Se lucreză în viteza melcului pentru rezolvarea problemelor de infrastructură. Suntem duşi cu zăhărelul de 20 de ani aproape că se va face autostradă în Banat, că se face şosea de centură. Rahaturi şi minciuni. Drumurile sunt mizerabile, podul de pe Şagului se va termina când oi ieşi eu la pensie, parcări din părţi. Dar tot oamenii sunt vinovaţi că nu folosesc doar autobuzele sau bicicletele. Oraşul creşte, greu de crezut dar creşte nivelul de trai al multor familii, creşte nevoia de a avea acces rapid la un mijloc de transport care să te servească aşa cum doreşti. Ajungi la o vârstă la care mersul pe bici e mişto de recreere sau eventual cu copilul, să îi arăţi cum se “face” treaba asta.
Pentru restul … avem maşini.
Acum spuneţi-mi şi voi când renunţaţi la maşină pentru a fi “eco”. Ce mijloace de transport folosiţi şi cum vă servesc ele. Trebuie să îi împuşcăm pe şoferii ăştia cocălari şi snobi sau poate să luăm de guler nişte autorităţi că freacă menta elegant pe banii noştri?
Am masina, nu o folosesc in oras decat foarte rar. Motivele sunt simple:
– lipsa de locuri de parcare
– traficul “superb” din Timisoara
La serviciu merg pe jos, vreo 2 km si ceva, dus si intors fac aproape 5. Nu ma deranjeaza, chiar ma bucur ca apuc sa fac minimul de miscare zilnic.
Uneori, cand intarzii la lucru prefer sa iau un taxi, desi am masina in parcare, si sa ma intorc pe jos.
Si in ciuda asteptariilor, parcurg aproape 3 mii de km lunar cu masina, dar asta se intampla doar in week-end si pe cat posibil in afara orasului.
In Timisoara nu prea ai nevoie de masina decat daca stai in zone uitate de lume si de RATT.
Eu nu inteleg de ce toti studentii se chinuie sa vina cu masinile de acasa
În primul rând îs pietonală de când mă ştiu. Mama a insistat pe la 18 ani să fac şcoala şi i-am zis că, până n-avem maşină, n-are sens. De-atunci au trecut ani buni şi se pare că abia pe la anu’ din anumite constrângeri o să apară şi o maşină la orizont.
Bicicletă n-am avut la oraş, veşnic din cauza maşinilor. Acuma că există piste ceva mai multe, mă gândeam să-mi achiziţionez una, aşa … de plimbare şi mişcare că nu strică.
Până una-alta, din clasa I, circul cu mijloacele în comun. Şi le-am văzut absolut toate fazele. Trebuie să spun că nu-i deloc groaznic să circuli cu ele, doar că trebuie să-ţi dau dreptate – contează foarte mult ce rută ai. Mai trebuie să adaug că ai reuşi chiar să ajungi dintr-un punct în altul la fel de repede, ca şi dacă ai merge cu o maşină, doar că, din nou, ne lovim de problema traficului. Şi aici adaug: n-am fost mult pe dincolo, dar, din ce-am văzut, transportul în comun are benzile proprii, are prioritate….deci, da!
Nu ţin să dau exclusiv vina pe şoferi, dar aţi observat că cel puţin la noi în urbe e ca şi cum nimeni n-ar lucra? Parcă toţi se plimbă de dimineaţa până seara când se retrag la domiciliu. Şi da, probabil că mulţi chiar trebuie să se plimbe, dar nu chiar toţi. E adevărat că o centură posibil ne-ar salva… (Şi, crede-mă, ştiu bine că-i aşa că la mine pe Aradului tirurile încurcă circulaţia, şi nu maşinile.)
Dar e cazul să închei, că scot un post mai mare ca al tău.
Eu las masina acasa atunci cand nu ploua, nu ninge, nu e frig de-ti dispar… sub piele. Dar asta si pentru ca fac doar 20 de minute pana la job, ca daca as face o ora, nu cred ca as mai fi asa “eco”.
Din punctul meu de vedere, masina nu mai un lux. Eu nici nu mai concep sa stau cateva zile fara masina, mai ales acum, de cand m-am mutat intr-un sat langa Timisoara. Mi-as dori sa pot circula cu bicicleta, insa slujba nu-mi permite, iar timp extra nu mai am atat de mult ca sa fac plimbari eco cand mi se pune pata.
Da, imi doresc piste pentru biciclisti, insa mai mult din motivul celui care merge intotdeauna cu masina si se teme ca nu cumva sa ia niscaiva biciclisti pe capota..
Vandusem masina pt niste investitii, si am dat pe taxi intr-o singura luna vreo 8-900 ron..
Solutia pt mine a fost clara, am luat un…Oltcit cu 300 $ si am zis ca daca tine o luna saraku’
mi-am scos banii :)) A fost chiar o perioada frumoasa, m-am distrat teribil cu masinutza aia. Se
pare ca mi-e absolut imposibil sa renunt la masina.. Am incercat vreo 2-3 luni cu autobuzul, dar
serviciul si casa sunt in parti opuse ale orasului, aprox o ora la dus.,intre 1-2 ore la intors + 9 la
lucru ajungi praf acasa, si nu mai faci nimic. Cu masina, la stilul meu de condus “elegant si
semisportiv” fac 20-25 minute si dimineata si seara, si chiar te bucuri de restul zilei. Concluzia
este ca timpul costa bani, iar timpul tau personal este important, castiga timp pentru tine!!
p.s. offtopic, cand editez mesajul nu trece la rand nou,si tot trebuie sa dau enter la capat
de rand
Acum au inceput sa apara benzi prioritare pentru taxi si bus. Am vazut pe niste artere mari. Normal ca sunt inca bizoni care merg pe ele, ca doar e mai lejer decat pe banda normala 😀
Eforturile deci se fac .. dar mai e de munca. Pana atunci .. masina e sfanta pentru unii. Faza cu 800-900 lei pe luna taxi am patit-o si eu. De aia am si intrat in leasing, ca banii aia acopera rata si ma plimb vorba aia de cate ori vrea coada mea. Acum o fi mai eftin taxiul, ca cica e criza …
DUHULE, dracu stie ce am mai facut .. tre’ sa rebibilesc un pic template-ul. Numa sa termin niste faze la porcofoliu.
circul cu troleul
maisna o folosesc doar cand am chestii de carat (ex: cand merg sambata sa fac “aprovizionarea”) sau la drumurile in afara orasului
cred ca toata lumea ar avea de castigat daca ar fi mai multe trolee/autobuze si s-ar circula mai mult cu ele
ce sa-i faci, daca n-a apucat funar sa bage metrou :)))
Sincer sa fiu mi-as lua un oltic sa ma plimb prin Hamburg cu el:d.
Nitica disciplina personala rezolva problemele de deplasare. Si sincer, chiar daca uneori sunt grabit, mersul cu transportul in comun imi da posibilitatea 20-30 min pe zi sa ma uit pe strada si sa imi golesc creierul de tampenii.
Mergeam cu mijloaccele de transport in comun si aveam niste rute cu “risc” 😛 , tramvaiul 7, ati auzit de el? 😛 , din el urcam in 33, apoi luam 1 …ce vremuri 😛 Am mers mult timp cu bicicleta pentru care am avut si “”carnet de biciclist” 😛 cred ca numai in Tm s-a aplicat tampenia asta (eram copilandru), mi-am pus biciclata deoparte cand am ajuns sa merg la job si cand a inceput sa creasca riscul de acceidentari.
Acum cand am treburi folodesc masina, desi rar mai fac si eu ca Luxian.
Cu disciplina in trafic …hn..si la nemti si la olandezi mai intai a fost AMENDA….acum a devenit OBISNUINTA, sau a doua natura sa faca ceea ce trebuie.
S-Bahn-ul lor este plin de legaturi, noduri iar buss-urile sosesc la minut.
M-a mai mirat o chestie 😛 in cartiere precum Neue Koln,Potsdamer Platz gasesti cate un loc pe scaun (in busls)a l orice ora in zi.
Iar ai pus de ditamai articolul. Deci, despre:
Biciclete: Ideea era ca un biciclist in plus poate fi un sofer in minus. Chiar daca pentru 3 anotimpuri, si e ok. Plus ca bicicleta si scuterul sunt singurul mijloc de transport eficient in aglomeratia orasului.
RAT: Broblem ii la marimea parcului, tramvaie se caseaza in draci ca-s niste vechituri, autobuzele vechi is si ele la limita .. nu prea e de unde sa bage vehicule ca sa micsoreze timpii de asteptare. Bonus, criza si scaderea costurilor. Ma uit la orarul din Praga si plang – 4 minute intre tramvaie, indiferent de zona orasului. Ca sa vezi.
Taxi: Nu e o alternativa, nemaivorbind de bani. Ieri la 17 plec spre Complex, din Dambovita. Sun la Fan Taxi, mi se raspunde dupa un minut, cer o masina si mi se da timp de asteptare 15 minute; bagat piciorul. Am mers pe jos pana la statia de taxi (5 minute), luat un Tudo, am mers de comun acord cu omul pe Rebreanu, Cluj si Aleea Studentilor; chiar si asa, am prins 3 semafoare lungi ca dracu si am facut peste 25 de minute. Drumul ala cu masina trebuie sa dureze fix 15, prin Balcescu-Parvan. Deci cand e aglomeratie in oras, nu e o solutie nici macar taxi.
Nemti: Cat or fi ei de organizati, dar is celebri si pentru blocajele de la intrarea in oras, parca pe germana le zice “stau”. Si cozi d-alea serioase, de kilometri intregi, nu ca la noi.
No, cel putin in mintea mea, masina personala ramane ultimul resort, anume cand ai epuizat toate alternativele si tii musai sa dai banii pe ea.
Stau am prins de 2 ori. O data la iesirea din Viena, a fost un accident si le-a luat ceva sa “debaraseze” zona. Am stat cam juma’ de ora. A doua oara cateva minute la Brno, unde iesi pe autostrada dinspre Praga. In rest, la nemti, am prins autostrada aglomerata (ca noi ajungeam in Berlin sau Munchen dimineata, cand porneau nebunii la munca), dar stau nu am prins. Oricum ii plin de tot felul de semnalizari cum ca sa te astepti la ele. Cand e vreun accident insa, e cu durere de dinti, asta e clar.
Si eu sunt de acord cu Cartim ca intai vine amenda si dupa aia sa vezi ce usor inveti. Cum nu am pile la politie, stiu ca orice tampenie o platesc din buzunar. Centura am oricum, ca piuie rahatul ala de bord, daca nu am pus centura ca sofer, asa ca este deja gest reflex. Nu intorc cheia in contact pana nu am pus centura. Vorbesc la telefon EXTREM de rar. 99% din cazuri il las sa sune. Daca este chiar inghesuiala si stau la semafor, raspund scurt. Daca nu, trag undeva pe dreapta si sun (daca e chiar important).
Chiar ii spuneam ieri “soarelui” ca nu am fost nici macar oprita de politie vreodata, desi trec de multe ori pe langa ei. Sa ne fie tot asa 😀
pff… iritant articolul. e scris in asa fel incat sa empatizezi cu autorul. adica e bine scris, prea bine. de ce nu se rezolva odata? pentru ca nimeni nu isi asuma raspunderea sa voteze ALTCEVA. sunt si nume noi pe listele de votare. nu tre sa fie de la nu-s ce partid de renume sa il votezi. bine, nici doctorul capitalei nu prea mi se pare bun de presedinte.
si apropo de politica, e bine sa avem reprezentanti unicamerali sau bicamerali?
transportul cu titiul? fiecare e liber sa circule cu ce vrea muschiu’ lui.
eco? ha ha…la noi nu exista bun simt si ceri eco? e un tel mult prea inalt. intai sa invete tot animalu ca s-au inventat cosuri de gunoi cu un Anume Scop si apoi ne gandim si la lucruri precum eco. sa inteleaga ca la teatru sau cinema nu te duci sa ii stresezi pe cei din sala cu soneria ultimei bijuterii sau sa imprastii si pe acolo coji de seminte…
de ce se circula cu masina? intrebarea asta tre sa vina dupa multe altele.
ps…. circulati cu ce vreti cat timp puteti…
Imi place sa merg pe jos. Sunt nascuta Brasov si intr-o vreme faceam si Drumul Poienii dus-intors pe jos de cateva ori pe saptamana. Imi place sa ies sa ma plimb asa de aiurea (mai putin cand e frig si inghet, ca atunci nu vreau decat sa stau la caldurica 🙂 )
Pe bicicleta nu am reusit niciodata sa invat sa merg desi am avut mai multe tentative esuate toate lamentabil… pic cu tot cu bicicleta dupa cativa centimetri chiar daca mi-o tine cineva sa nu se duca in dreapta sau in stanga (asa ca a ajuns sa mi se para de domeniul fantasticului faptul ca se poate merge pe bicicleta, ca nu se rastoarna la cat de ingusta si instabila am simtit-o eu). Era sa-mi bag un ex in spital ca am cazut pe el si l-am facut poster (mai era si slabut baiatul…)
Masina nu am, asa ca toate drumurile mele acum le fac pe jos/ cu metroul/ cu masina altcuiva (asta insa rar). Chiar daca as avea masina, nu cred ca as merge cu ea la facultate/ la lucru. Si in nici un caz nu as lua masina ca sa merg pana in parc. Dar as prefera masina daca m-ar stresa rau sa ajung undeva rapid. Chiar daca practic as ajunge mai repede cu metroul. Pentru ca luand masina simt ca depinde cumva de mine cat de repede ajung. Metroul nu reuseste decat sa-mi accentueze sentimentul ala dureros de neputinta. As prefera masina ca sa nu se mai ia de mine toti cretineii de pe strada. As prefera sa iau masina cand merg sa fac cumparaturi. Pentru ca as putea in felul asta sa merg pe “mai mult cantitativ, dar mai rar,” pentru ca atunci cand e vorba de cumparaturi nu-mi doresc decat sa ajung dracului cat mai repede odata la magazin, sa iau dracului odata cat mai repede ce am de luat, sa plec dracului odata cat mai repede de acolo si sa ajung dracului cat mai repede inapoi acasa. Si scuze ca l-am mentionat pe ala cu coarne de atatea ori, dar cam asta e in mintea mea cand merg la cumparaturi…