Liberte, egalite, sa-na-ta-te

16
2770
views

“Bunăă ziuaaaa. Daaa, luaţi loooc, până ieseee domnuuul din cabineeeet” se aude din stânga. Vorbele sunt rostite cu afectarea unei secretare, chiar dacă don’şoara de vreo 25 de ani nu e secretară “pur sânge”, ci un fel de asistent medical cu alte atribuţii. Sau cine ştie, că nu i-am studiat fişa postului”. Are o voce uşor iritantă, poate şi pentru că a “dizolvat” prea multe dulcegării în ea. Este genul de om amabil “forţat”, dar apreciez efortul. Este deja obosită, deşi lucrează doar de o oră. Sunt peste 30 de oameni la “recepţie” şi toţi trebuie să facă analize, să completeze formulare, să se programeze la doctor.

Bunica proprietate personală a prins loc pe un scaun. Eu sunt pe coridor, aproape de uşă. E bine. Uneori mirosul de clor (sau cu ce or curăţa ăştia) îmi face rău. Azi e aerisit, chiar dacă ne călcăm pe picioare de mulţi ce suntem.

Aşteptăm să intre doamna mea la analize. În fiecare lună repetă analizele pentru “coagulare”. Atât ştiu şi eu din lista de acronime. Îs vreo 4 valori care trebuie studiate, iar apoi medicaţia îi va fi “dozată” de medicul ei. Un tip EXCEPŢIONAL, pe care vi-l recomand din tot sufletul. Se numeşte Radu Pătraşcu, îl găsiţi la Spitalul Militar Timişoara, secţia Interne. Mare caracter şi un medic de nota 10.

În fiecare lună mergem la clinica privată pentru analize. Costă 40 de lei. Am mers şi pe varianta “oficială”, dar m-au adus la exasperare toate drumurile şi hârtiile. În mod normal trebuie să mergi la medicul de familie. Al nostru (de fapt medicul alor mei, că eu sunt la altul) este la al 2-lea colţ după locul în care şi-a dus mutu’ iapa, aşa că e o problemă. Nu chiar atât de mare, de când avem dojomobil, dar totuşi. Acolo stai după coada distinsului, care vine când i se arată şi are atitudinea aia de om care a descoperit pentru întreaga lume unde se află gaura în macaroană. Sinistru personaj.

Aşa că există varianta “direct la spital”, unde facem “trotuarul” la Policlinică, pentru un bileţel, apoi coborâm etajul spre laborator. Acolo e ca la ruletă. E un domn mai în vârstă care se pare că nu a uitat un minim de cavalerism. Este amabil şi atent. Mai sunt şi nişte pupeze mai de vârsta mea, care sunt mereu aducătoare de ghinion. De la vene sparte şi 5 înţepături în loc de una pănă la deloc amabilul “veniţi mâine, azi nu mai luăm sânge”.

Nu am înţeles niciodată programul lor, mai ales că suntem în spital de dimineaţa (este o mare bucurie pentru mine să mă trezesc la 7 jumate) şi întârzierea de câteva minute este cauzată de faptul că am stat la Policlinica lor după un bilet. Deci nu ne-am lălăit la shopping, ci suntem în întârziere tot din cauza unuia care s-ar tot duce decât să muncească.

Pot înţelege atitudinea când e vorba de o întârziere mare, dar când sunt 5-10 minute? Spui “veniţi mâine unei amărâte de aproape 80 de ani, slabă şi vai de capul ei, doar pentru că n-ai chef să faci un minim efort. Apoi, când binevoieşti (a doua zi, ne-am înţeles?), nu poţi lua sânge fără să o umpli de vânătăi şi stres.

După câteva bucurii de genul ăsta, l-am întrebat pe doctor dacă pot merge cu ea la un privat şi să îi aduc doar rezultatele. Cum să nu, că doar sunt pe banii mei. Şi mergem de peste 1 an la Grigoraş, unde i se ia sânge FĂRĂ PROBLEME, este tratată cu amabilitate şi i se vorbeşte frumos.

Dar costă ..

Un EKG e vreo 120 de lei, din ce am auzit, un eco mamar 140 (eu am plătit anul trecut 80 la altă clinică). Am plătit, pe când cu celebra mea piatră la rinichi, 50 de lei eco la medicul de familie şi 140 de lei la medicul de la Judeţean, care a avut grijă să mă “tragă” spre cabinet, că doar acolo nu merg moca. M-a foarte deranjat şmecheria în cauză, aşa că nu vi-l recomand, deşi e un medic OK. Un consult gineco trece lejer de 100 de lei (mai spre 150 aşa, depide de cabinet). Ochelarii (plus consult) m-au costat 320 de lei acum 3 ani.

“Soarele” a fost la dinţălog săptămânile astea şi, deşi are muşcători de vis, l-a terminat costul total al operaţiunilor. Da, este normal să ai grijă de dantură.

E normal să ai grijă de sănătate. Asta spun toţi la televizor şi nu doar. Că românul e bou şi stă să moară acasă, în loc să se “caute” la primele semne de boală. Că avem un număr sinistru de bolnavi “terminali”, pe care poţi doar să îi mai vizitezi, până se “duc”, sărmanii. Prietenul nostru a murit de un cancer ce putea fi depistat în timp. Probabil mai apuca nişte ani de viaţă. Am aflat că bunicul meu avea cancer de colon când l-am internat că “îi era rău”. A murit la câteva ore după operaţie”, din cauza unui stop cardio-respirator. Mâna divină, zic io, că ne vindeam apartamentul să îi luăm doar “pungile”, gratis teoretic … dar ştim cum stăm cu teoria în sistemul medical.

În mod normal ar trebui anual să facem o “baterie” de teste. Să ne “căutăm” de tot ce nu doare şi să ştim mereu cum stăm cu sănătatea. “Bateria” de teste costă însă cât un concediu la mare, pentru că nu totul este decontat. Sau, dacă scapi de problema asta, aştepţi zile întregi la tot felul de cozi, pănă te îmbolnăveşti de ciudă.

Pe doamna mea o costă vreo 150 de lei pe lună “distracţia” cu boala: analize şi medicamentele. Plătim banii ăştia fără să clipim, că, din fericire, nu este o sumă enormă pentru bugetul reunit al familiei. Nu toţi românii fac mia de euro pe lună  (lăsâm comentariile de genul “cum de stau pe salarii de rahat”, că nu toţi pot avea joburi bănoase). Ăştia cum se descurcă? Stau să se milogească pe la tot felul de uşi? Aşteaptă alea 2 zile din lună în care se pot face analize gratis şi la clinicile private? Vând din casă?

Departe de “lenea” şi “inconştienţa” românului, atât de des invocate când discutăm iar “teoretic” despre starea precară de sănătate a noastră, stau probleme mult mai mari. Este greu să te ţii cu sfinţenie de recomandarea de a face câte un control de rutină periodic, când “distracţia” te costă sute de lei. Sau când, pentru a încerca să găseşti cât mai multe gratuităţi, pierzi zile de concediu, plimbându-te de la X la Y, că tocmai s-a terminat programul pe ziua în cauză. Sau trebuie să mergi la clinica A, apoi la B şi te întorci la spital.

Am stat şi am cugetat la chestiile astea, aşteptând să iasă a mea bunică de la analize. Cu zâmbetul pe buze (culmea) că aproape nici nu a simţit înţepătura acului. Pentru domnişoara asistent, bătrâna de 80 de ani nu mai este o “hoaşcă” enervantă, este un client care plăteşte şi pe care îl serveşte aşa cum trebuie. Aşteptăm până mâine rezultatele, apoi discutăm cu medicul nostru ce “boabe” luăm şi cum. Peste o lună repetă figura şi tot aşa ..

În rest .. sănătate, ce să zic?

PS: voi ce preţuri din astea mişto aveţi? Că sunt curioasă cât de costisitoare e sănătatea pe la noi 😉

16 COMMENTS

  1. Miha, sanatate, fata mea. Preturile lu’ nenea ala sunt nesimtite in draci. Adica si 130 de lei mi se pareau mult, dar se pare ca mi-s in alta galaxie.Pe banii astia s-a facut consult, eco si Papanicolau. Fara texte si pretexte la interpretare. Daca era din TM, te duceam la tanti aia, dar asa tre’ sa te descurci 🙂

  2. Oh da! Din pacate, si eu a trebuit pentru prima oara in ultimii ani sa fac niste analize. Asta avand in vedere ca m-am asigurat prin Casa de Asigurari de sanatate acu’ vreo doua luni si jumatate, eu avand 22 de ani imediat. 😀 Buuuun… Dar inainte tre’ sa mai povestesc o faza, c-altfel nu se poate: am avut niste probleme pe la ginecolog. M-am dus la privat, neasigurata fiind. Si-am crezut ca merg pe sintagma “Dai un ban, dar face!” Cat se poate de gresit! Am nimerit la un medic moldovean (de peste Prut) si am nimerit-o minunat. Adica, initial mi-a dat tratament pentru ce imi trebuia (un medicament de pe reteta nu l-a recunoscut vreo 3 farmaciste, m-am intors, iar reactia lui a fost priceless “proastele! n-au nici macar o facultate si se dau cunoscatoare”), mi-a atras atentia ca am o rana maricica pe col ce trebuie tratata si mi-a sugerat c-ar trebui sa fac un hpv. Da, bineinteles, dar dupa am aflat ca analiza aia costa 340 RONi. Bun. Am facut-o. Nici urma sa-mi specifice de Papanicolau. Dupa ce a iesit ok, am mai cotizat pentru interpretare si efort intelectual, imi readuce in prim plan ideea cu rana. Ca poate favoriza aparitia virusului hpv, bla-bla. Ce-i de facut? Cauterizare- procedeu misto, usor, lent si sanatos care desi costa si el ceva, macar ma scapa de ceva. Si poate si un vaccin anti-hpv, de 9 milioane ar fi fost ceva bun de facut. Intre sfaturi si povete, am consultat o parere si m-am dus la un alt doctor, de aceasta data la stat, cu trimitere fruntasa de la doctorul de familie. Aici, doctorita imi zice misto ca eu n-am rana (altceva era) si ca se rezolva cu o scurta medicatie. Bineinteles, dupa un test primordial Papanicolau. Sa nu-mi dau in cap? Din salariul meu part-time am cotizat de-am rupt la desteptul ala care practica pe ramura asta in 4 cabinete particulare in orasul meu.

    Si revenind la analizele mai recente. Vai, sa mor nu alta! Mi-a trantit doctorul de familie trimitere cu N analize (nu s-a sinichisit sa-mi dezlege rebus-ul mazgalit pe foaie) si imi zice asistenta sa insist prin laboratoarele de analiza sa le fac mocca la inceput de luna. Si 1 martie n-a venit doar cu martisoare si bucurie, ci si cu stat la coada de dimineata. Adica, la ora 9 jumatate dimineata, intr-o policlinica se spunea clar ca nu mai sunt fonduri. Adica, nexam. Ori pe saptamana viitoare, ori aprilie. In alta zaceau alti 300 in asteptare si pe unde am ajuns eu, am reusit dupa vreo 2 ore sa fac o parte din ele pentru o taxa de 6 RONi, iar inca una, pe care am omis-o, dupa cateva zile a trebuit s-o platesc. Ecografii? Vise, am zburat la particular pentru 60 RONi. Da’ macar a fost foarte de treaba tipa.

    p.s: Mult am mai scris, dar tare ma preocupa fenomenul in ultimele zile. 😀

  3. Ce bine ca am langa mine o policlinica/spital unde fac examenele gratuit. Si mai bine este ca ma stiu toti ca sunt prieten cu directorul. Nu-mi place sa folosesc pilele, dar in situatii de-astea ajungi la “teoria ca teoria…”. Ca altfel m-as lovi exact de ce povestesti tu- nervi sau banii multi…

  4. Hmm… banii si sanatatea. Spinos subiect. Sa ne rugam pentru sanatate, ca de restul ne-om ingriji pe parcurs. Omul minunat cu care imi impart zilele are trei infarcturi la activ. Acum e bine, isi ia medicamentele, aproape integal compensate, platim cam 60 lei la fiecare reteta. Efectul secundar, insuficienta organica generalizata, este cel care ne sperie mai mult. Profesional este foarte bun, atat de bun incat seful lui (lucreaza pentru o firma italiana) i-a platit o asigurare de viata care ii acopera investigatii si interventii in suma de 75 de mii de euro pe an. Adica enorm, daca gandim din punctul de vedere al salariilor din tara asta. Partea buna este ca la cel mai mic semn ca nu e ceva in regula, face analize, rmn-uri, ecografii si tot felul de teste. Orice ar aparea (eu sper sa nu mai apara ceva) se descopera repede. Informativ, un rmn l-ar costa peste 800 lei. Dar, nu pot sa nu ma gandesc la mama, la anul lung si greu, in care fiecare zi castigata era o mare victorie, ca in final sa piarda lupta (asta tot in bani se traduce, bani obtinuti prin golirea treptata a casei de toate lucrurile de valoare – eu in liceu, sora in generala, mai greu de gasit serviciu), nu pot sa nu ma gandesc la bunica mea, care sta in pat de 4 luni, cu scutece, cu medicamentele de pana acum si cu altele in plus, cu vizitele anuale pentru atestarea handicapului (nu mai vede de ani buni, dar se pare ca cei din comisie cred in miracole). Analizele nu le platim efectiv, ii recolteaza vara mea sange (e medic) si le duce la laborator, unde are o amica si ii face ea programare cand stie ca au fonduri de la CAS; in schimb, simpla deplasare a medicului de familie, obligat sa faca vizite la domiciliu, este insotita de atentii (culmea nesimtirii e ca sta la 3 case departare de bunica). In ceea ce ma priveste, un set de analize bate suta de lei, vizita la ginecolog (control, eco, Papanicolau) 150, iar dintisorii mei beneficiaza de tratamentul mainilor minunate ale unei prietene, nu am platit nimic pana acum, daca va fi cazul, doar materialele si radiografiile (sa nici nu fie cazul, ca eu nu am curajul tau, cuvantul dentist imi da fiori pe sira spinarii).

    • Alina, sa aiba grija omul tau. Nu e de joaca. Bunica-mea are 5 infarcturi facute in 20 de ani. Dupa primele 2-3 e tot mai naspa. MARE ATENTIE. El este tanar, dar sunt riscuri nasoale. Sanatate le doresc celor dragi tie si ma intristeaza ce scrii aici. Uff .. pe langa dramele personale pe care le infruntam, ca sufera oameni importanti pentru noi, mai avem de inghitit si tot felul de rahaturi

  5. Adevarul este ca inteleg si frustrarea medicilor. Sincer. Eu am facut doar 9 ani de scoala si am decis ca nu vreau sa intru in invatamant, oamenii astia au invatat in draci si au vieti in mana, pentru salarii de tot rahatul. Deci partea asta este mai mult decat tampita. Cunosc medici exceptionali care isi pun sanatatea la bataie si isi compromit orice urma de viata personala pentru ca au un pacient care are nevoie de ei. Sunt oameni invatati si cu suflet, care sufera cand pierd un pacient, chiar si cand au facut tot ce se putea omeneste face.

    Sistemul este tampit si din pacate nu ii sprijina pe medici (in special cei tineri). Eu nu as accepta un salariu ca multi dintre rezidentii din spitalele noastre. Si, daca eu gresesc, un site are o eroare sau arata ca dracu. Daca ei gresesc, au o viata pe constiinta. Chestiile astea, intr-o tara normala, sunt luate in serios.

    Deci as putea intelege sa accepti atentii din partea celor care si le permit. Sincer, pentru unii, un 100 de euro lasati medicului nu sunt o tragedie. Sunt oameni cu bani care simt nevoia sa isi manifeste recunostinta. Pot deci intelege asta.

    Nu inteleg insa cand actul medical este conditionat de “pachet”, cand tratezi pacientul aiurea, doar pentru ca este un sarantoc. Aici se face diferenta intre oameni si ne-oameni. Nimeni nu vine la doctor de placere sau ca nu are de lucru acasa. Si, cand esti intr-o situatie nasoala, te doare sa realizezi ca esti vazut ca o pusculita ambulanta.

    Noi am avut noroc cu medicii bunicii mele. Este cardiaca de 50 de ani (cam pe la varsta mea s-a descoperit ca are inima in pioneze) si a avut medici cu suflet mare. S-a tratat tot la Militar de cand e in TM si pot spune ca oamenii aia i-au redat viata de cateva ori. Ma doare cand imi amintesc ca unii dintre medicii aia de aur sunt deja oale si ulcele.

    In ceea ce ma priveste, am primit mereu sprijin de la sora lui iubi. Am avut deci medici excelenti care m-au rezolvat asa cum trebuie. Si, cand am mers si pe filiera privatilor, din nou am primit recomandari si nu am dat gres. Chestiile astea conteaza enorm, mai ales ca, nefiind in “bransa”, ne sperie necunoscutul asta. Oricat am citit si eu despre toate (am micile mele manii de a studia totul cat mai bine), am avut multe intrebari si a avut cine sa raspunda.

    Nu toti sunt insa atat de norocosi. Nu toti au aia 40 de lei pentru analize. Nu toti au noroc sa prinda un medic cu suflet mare, neafectat de scarba pana la urma fata de sistemul asta defect.

  6. Dojo , eu la Grigoras merg daca am ceva din doua motive:
    sunt tratat ca un om si pentru ca e la o aruncatura de bat de casa mea.
    Eu am mai invatat sa detasez de problema dar nu suport sa fiu trimis de X la Z ca atunci chiar ca ma imbolnavesc.
    Din pacate la noi o sa mai dureze pana cei din sistemul medical sa isi trateze pacientii ca pe oaameni si nu ca pe dusmani veniiti di spatiu.

  7. Am ajuns de curand, si impins de post-urile ce le-am citit la tine, la Smile Factory. Mi-au facut radiografiile si pozele preliminare iar pe weekend-ul celalalt am programare la dr. Widu.

    Cat despre costuri… o sa fie interesant…

    Dar, revenind, cand e vorba de sanatate, merita!

  8. Ups… n-am nimerit tonul postului.

    Acum urmeaza iar un comentariu mai putin digerabil…. Cred ca sa ne plangem unii altora de calitatea jegoasa a sistemului sanitar romanesc e inutil. Probabil intreaga sandrama poate fi analizata din perspectiva asta: http://en.wikipedia.org/wiki/Transactional_analysis#Games_and_their_analysis

    Mai util ar fi probabil ca de fiecare data cand suntem calcati in picioare intr-un spital sau clinica de stat, sa ripostam agresiv (prin vorbe calme dar taioase, evident). Eu fac asta. Poate la un moment dat o sa li se acreasca sa fie criticati si se vor schimba sau vor pleca. Daca inghitim si ne plangem dupa, nu rezolvam nimic.

    Totusi, problema de fond este faptul ca sistemul sanitar este unul administrat de stat asa ca indiferent cati bani vor fi pompati in el, acestia vor fi folositi ineficient iar schimbari majore nu vom vedea. Solutia ar fi probabil reducerea contributiilor la asigurarile de sanatete publice si incurajarea sistemelor private. Totusi, asta ar insemna o vaca in minus de muls pentru cei de la putere, deci e putin probabil sa fie implementata.

  9. Da, e in oras atunci. Eu nu mai apuc programare, ca voi fi un pic mai departe, dar stiu ca vine. Ai decis ce aparat vei purta? BAFTA iti doresc si nu te teme. Nu doare si, dupa ce termini tratamentul, chiar vei fi uimit de rezultate 🙂

  10. Eu cu gagiu-miu avem o vorba: pentru sanatate, mancare sanatoasa si carti (in ordinea asta) nu ne uitam la bani. Prefer sa imi iau toale din an in paste, si o iesire la un concert sa fie sarbatoare, dar prioritatile trebuie respectate.

    Eu am avut niste experiente cu doctorii (in special cu cei ginecologi si cei veterinari) de te sperii. Prima data la un ginecolog am fost la 16 ani – singura, mica si speriata – pentru ca auzisem eu ca o data pe an e bine sa te cauti. Cand m-a vazut aia in cabinetul ei, mi-a spus direct ca pentru avort am nevoie de acordul parintilor. Ce avort femeie, e doar controlul anual. Atunci am aflat ca fetele tinere nu prea calca pragul cabinetului decat pentru chestii din astea.

    Anul trecut m-am dus la o vaca pentru ca ma dureau sanii – eu stiam de la doctorul meu din bucuresti ca am depuneri de foliculina, stiam si ce tratament tre sa iau, dar am zis sa nu fiu capoasa si sa il iau pe reteta, nu de capul meu. Si m-am gandit eu asa sa o las si pe doamna vaca sa imi puna un diagnostic sa vad daca o nimereste. Stii ce mi-a dat? AULIN!!! Mi-a dat sa iau AULIN pentru dureri de sani (asta e ca o aspirina mai puternica, singura diferenta fiind ca aulinul iti nenoroceste ficatul). Trecand de penibilul situatiei – aspirina pentru dureri de sani – am intrebat-o: doamna da o eco ceva nu se poarta? Stii care a fost replica ei? EU SUNT DOCTORUL, DECI EU STIU MAI BINE SI TU NU COMENTEZI IN FATA MEA! Aceeasi doamna vaca voia sa ma convinga sa bag 9 milioane pentru vaccinul hpv. Doamna da la 25 de ani ce efecte mai are saracul vaccin – 25 e varsta maxima la care se face ca sa nu-l faci degeaba – iar eu deja era cu un picior in 26.

    Pe iubi era sa-l omoare un dentist care ii facea ca in bancul ala – scotea toti dintii ca doar doar l-o nimeri si pe ala bolnav.

    Din fericire probleme mai grave inca n-am avut – dar avem destule rude cu povesti mult mai infioratoare ca astea.

    Aici in Palma a trebuit sa ma duc la gine. Am dat 100 de euro – consultatie plus niste analize simple – toti banii pe factura, nu pe ochi frumosi. Daca iti descriu diferentele dintre cele 2 lumi imi iese comentariu mai lung decat postul tau!

  11. eu sunt fericit ca nu am calcat portile spitalului de vreo 10 ani … nu a avut nimeni din familie, sau prieteni apropiati probleme. Ce pot sa iti spun ca si preturi: sora mea a nascut acum 1 an la o clinica particulara, cezariana a costat 55 de mil, conditiile excelente, personalul de nota 10, asa ca, luand in considerare mita pe care trebuie sa o dai incepand de la portar (ca sa te lasa sa intrii in spital), pana la ultimu’ doctor … asa ca eu spun ca nu e scump

  12. Sistemul romanesc e de c..a pentru ca toata lumea da si ia mita. Cit despre bani…torn acl diagnostic si tratament 1000 de euro in Canada la privat, instantaneu si profesional, ca la stat abia daca imi luam diagnosticu dupa 1 an.

  13. Un lucru bun la locul meu de munca e asigurarea medicala la un centru privat. Mi-am facut analize pogon, mers la ginecolog (nici nu mai stiu cat costa un PAP sau o secretie, nu am mai platit pt ele de cand hau). N-am parte de toate serviciile gratuite – nah, sunt palmas la firma – dar tot e ok.

  14. Heh, eu acu’ m-am prins că sunt inconştient. Ăştia de la muncă îs suficient de ok încât să-mi plătească un abonament la o clinică privată şi eu, de când m-am angajat, nu m-am dus nici măcar o dată să-mi fac analizele.

    Ia să mă interesez eu şi să mă pun pe făcut programări.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.