Comentatorul roman pe bloguri si site-uri de stiri

35
4685
views

În general unii bloggeri sunt mai selectivi cu replicile comentariilor, dar există şi excepţii. Iar siturile ziarelor de obicei  au zero moderare comentarii, aşa că lighioana despre care discutăm astăzi se desfăşoară în linişte şi oferă dovezi clare ale descendenţei din copac. Cum putem recunoaşte deci un asemenea specimen?

Comentatorul român nu citeşte tot articolul, dacă are mai mult de 10 propoziţii, dimensiunea medie a unei ştiri din Libertatea sau CanCan. Cum cititul în sine este pentru tocilari, comentatorul nu prea are antrenament la un text mai mare de 2 fraze. Are grijă să-şi înceapă comentariu cu această informaţie (“nu am citit tot textul”), pentru ca autorul să se simtă prost pentru că i-a pierdut timpul aiurea, cu un articol prea lung. Chiar dacă nu a citit complet articolul, deci teoretic nu prea are la ce sa ofere o opinie, lipsa de informaţie nu îi scade entuziasmul.

Comentatorul român nu citeşte celelalte comentarii şi, din nou, este posibil chiar să precizeze asta. Chiar dacă e indicat să scanezi măcar unele replici anterioare, pentru a a-ţi construi raţionamentul sau pentru a afla dacă nu vei repeta ceva ce au scris alţii, chiar şi existenţa a 2-3 comentarii înainte lui (deci muncă minimă de informare), nu îl face pe comentatorul nostru să fie prea interesat de ce au alţii de spus. Precizarea că “n-am citit restul de comentarii” trebuie să pregătească turma de cititori pentru importanţa celor scrise de el, comentatorul, atât de important încât este inutil să citească tot articolul sau ce au de spus “luzerii” din faţa lui.

Dacă totuşi a catadicsit să scaneze ceva din replicile anterioare, va avea ocazia de a ataca personal ante-comentatorii, legându-se de o virgulă, o greşeală de exprimare, nickname sau orice altă informaţie ce poate “descalifica” în ochii lui. Pentru a se face şi mai bine înţeles, va folosi cuvinte bine alese, pentru a arăta încă o dată cine e şeful: cretin, idiot, cocălar, poate referinţe la anumite regiuni sau chiar alegeri în viaţa intimă – aşa vom avea moldovean, mitic sau chiar “găozar” cu diversele sale sinonime.

Comentatorul român are mereu o opinie. De obicei ALTA decât “ce a spus poetul” şi consideră necesar ca “autorul” să primească toate detaliile şi mai ales umilinţa de a fi avut o altă părere decât a vajnicului comentator. Pentru a demonstra încă o dată cum este şef în “casa” altuia, comentatorul va ataca OMUL şi mai puţin ideile.

O greşeală de scriere este ideală pentru a porni atacul. Este clar că, dacă ai scris “tu şti”, în loc de “tu ştii”, eşti prea idiot pentru a fi luat în seamă. Un articol altfel pertinent valorează ZERO, din secunda în care s-a găsit o problemă de scriere. Sau poate prea multe ghilimele. Orice. Găsirea acestor metehne pune comentatorul român pe poziţie de superioritate, iar discursul lui va fi prezentat de pe această treaptă înaltă.

Dacă nu se poate găsi vreo greşeală, se poate căuta în pagina “despre”. Dacă bloggerul e femeie, e clar târfă, iar dacă este bărbat, poate e urât. Cine ştie. Este normal ca o femeie, o persoană cu trăsături imperfecte sau orice altă “imperfecţiune” s-ar găsi prin mica investigaţie, să nu aibă dreptul de a opina sau, dacă tot opinează, că doar e pe tarlaua personală, zice prostii.

În demontarea raţionamentului din articol, comentatorul român va face eforturi uriaşe, ajungând chiar la jigniri sau injurii. Pentru că, dacă ai ceva de spus, e bine să arunci şi o sudalmă, în caz că bloggerul e prea bou să înţeleagă genialitatea celui care îi face onoarea să-l atace.

Pe principiul că “respectul se câştigă”, comentatorul român are ZERO respect pentru creatorul de conţinut sau alţi comentatori. Este suficient că are o opinie, nu mai contează dreptul altora de a avea propriile idei. Ideea lui este IDEEA şi trebuie impusă. Simte nevoie de a-i da una peste bot celui care a scris articolul sau a comentat înaintea lui, dar, pentru că nu are acces la persoanele respective, lighioana noastră va dizolva cât mai multă otravă în replicile sale, pentru ca, măcar virtual, să îi fi distrus pe cei de altă opinie.

Comentatorul român are impresia că autorul este un ratat şi că el ar face o treabă de zeci de ori mai bună. Chiar dacă nu prea înţelege nici cum se instalează o platformă de tipul WordPress, comentatorul ştie clar că este mai priceput decât unii care fac asta de ceva timp chiar cu succes. În general cei care au asemenea proiecte tind să se fi educat când este vorba de replicile pe alte situri (poate pe principiul “ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face”), cei care doar vorbesc despre scris online, fără să-l practice, au însă de obicei o părere foarte clară despre “prostălăii” cu situri şi ştiu că ar putea aduce un blog la 10.000 de vizite zilnic şi mii de euro câştiguri lunare în foarte puţin timp, dacă ar dori, dar au ceva mai important de făcut.

Atunci când are una bună de zis, comentatorul român nu îşi dă nici nume şi nici o adresă viabilă de e-mail. În schimbul lor poate plasa o scurtă înjurătură ca nume, să înţeleagă bloggerul cu cine are de lucru. Se aşteaptă ca replica să “treacă” şi nepublicarea mizeriei scrise îi produce o asemenea supărare, că mai înjură de câteva ori, după care, dacă e atât de preocupat de blogul respectiv, va scrie poate altundeva despre cum merge cenzura la unii.

PS: Probabil articolul va jigni anumite persoane. Ar trebui. Pentru ele este scris. Pentru cei care nu înţeleg să respecte munca altuia sau o opinie diferită. Nimeni nu este perfect, nimeni nu are mereu dreptate. Un ziarist, oricât de experimentat, sau un blogger chiar şi cu 5 ani vechime, sunt OAMENI. Pot construi raţionamente greşite, pot gândi altfel decât cititorii lor.

Asta nu îi face tâmpiţi. Dacă ai alte idei decât autorul articolului, prezintă-le detaliat. Oferă-i celui care a scris articolul links relevante. Sau detaliile pe care le-a pierdut din vedere, când şi-a construit prezentarea. Încearcă să citeşti COMPLET articolul şi să-l înţelegi, scanează măcar nişte comentarii, pentru a nu repeta aceleaşi idei.

Oferă comentarii cu RESPECT, respect faţă de tine. Un comentariu jignitor te pune pe TINE în lumină proastă, nu pe cei cu care ai ceva de împărţit. Aminteşte-ţi că eşti pe situl altcuiva şi că e normal să repecţi nişte minime norme de bun simţ. Pentru că nu toţi sunt obligaţi să-ţi citească dejecţiile şi unii chiar nu publică asemenea comentarii. Poate pentru că le place să cenzureze sau poate că au nişte minime pretenţii de la cei care îi citesc.

PS 2: pe sănătosul principiu că avem comentatori mai deştepţi decât ai lor, îmi manifest încântarea de a nu apăsa “delete” decât foarte rar. La peste 9000 de comentarii primite, vorbim de poate 0.2 %, ceea ce este minunat. Mulţumesc deci celor care nu se încadrează în “specia” asta 🙂

35 COMMENTS

  1. n-am citit tot textul si nici commenturile pentru ca nu sunt, dar sa fim seriosi ce dracu, nu doar romanul e asa, asta-i natura umana. cine are chef sa citeasca o postare kilometrica si sa-l pupe in fund pe autor? pardon … poet? eu nu! 😉

    • Ionut, citesc frecvent si bloguri de pe .com si nu am gasit o asemenea virulenta ca la noi. Si le citesc de pe cand nici eu nu stiam ca voi fi “mare blogger” 😀

      Deci lipsa de bun simt se vede mai des la noi decat la altii. Am prins 2 scandaluri mai nasoale pe international. Chestii serioase, nu ca te-a injurat nu stiu care. Si problemele s-au transat cu minim de iesiri in decor. Si era vorba de bani multi, nu de faptul ca suntem de parere ca Gigi Becali e prost sau nu.

      Nu are nimeni pretentii sa fie pupat in fund, ideea este sa se discute civilizat. Faptul ca un comentator vine si injura, nu inseamna ca are si dreptate. Violenta inseamna doar ca nu ai argumente 😉

      • Băi, nici eu nu am citit articolu’, m-am oprit pe undeva la partea aia cu “comentatorul nu citeşte celelalte comentarii”, aşa că am vrut să vă dovedesc că greşiţi, domnişoară poietă! Uite că le-am citit! Na! Urâto! HA!

        Serios acu’, am observat că articolele în care iau diverşi furnizori de servicii/magazine/restaurante (injoy, dedeman, pizza capri, etc) la împins vagoane au parte de cele mai multe comentarii care ajung la spam-uri. Majoritatea sunt primite de la angajaţii care se apucă să facă PR după capul lor, încercând să salveze imaginea firmei, deşi de cele mai multe ori reuşesc să facă fix pe dos. Eh, chestia asta, dacă la început m-a iritat, acum mă amuză teribil.

        Da’ asta nu înseamnă că nu eşti urâtă. 😀

  2. “Comentatorul” meu este inexistent. Vezi, mai exista si aceasta categorie care e nevoita sa spuna doar in gand ceea ce doreste….. din cate am observat, din ce in ce mai multe bloguri adopta aceasta politica de blocare a comentariilor.

  3. cel mai amuzant este când respectivul „comentator”, furios că nu-i sunt publicate dejecțiile verbale, pune placa cu „dreptul la liberă exprimare/cenzură” șamd 🙂
    de parcă ar fi cineva obligat să se lase înjurat la el acasă.

  4. Ar fi cam plictisitor totul daca toti ti-ar/v-ar canta in struna, nu crezi?
    Hai sa apreciem de-acum tot ce citim, fie ca ne place sau nu, sa fim de acord cu orice parere, doar ca sa nu ne incadram in tiparul “comentatorului roman”…come on… 🙁

    • Dorian, bine ai venit. De acum comentariile iti intra direct.

      Nu cere nimeni sa cante cineva in struna. Daca vii insa si injuri, garantat se ridica parul pe ceafa aluia vizat. Una este sa combati o idee si alta e sa injuri ca la gara 😉

  5. De obicei nu citesc comentariile la stiri. Astazi, in schimb, am citit pe A3 un articol interesant despre posibilitatea unui razboi intre Iran si Israel, incluzand posibilele implicatii ale Romaniei. Apoi nu am avut ce face si am citit comentariile. Am ramas terifiat realmente. Asa un limbaj suburban nu am vazut nicaieri pana acum.

    • Dan, si tie bun venit. Oh, comentariile de pe stiri sunt absolut savuroase. Mai citesc tion, daca vreau sa stiu ce e prin TM si ma apuca frisoanele, cand citesc replicile “cetatenilor” 🙂

  6. Apropo de citit celalate comentarii, mi se pare bestial cand la un text cu 3 opinii (hai, ca la 500 il scuzi :D), vine cineva si repeta aproape mot-a-mot comentariul anterior.

  7. Nu sunt de acord cu exemplul de greseala ales. “Scri” in loc de “scrii” este aproape intotdeauna greseala cauzata de necunoastere, nu de graba/neatentie. Greseala de graba/ neatentie e atunci cand lipseste un spatiu intre cuvinte, cand sunt inversate litere, cand apare o alta litera (de obicei alaturata) in locul celei care chiar ar trebui sa fie acolo. Am blog de peste doi ani si citesc bloguri de peste doi ani (in mod regulat, ca altfel, in mai putin de o saptamana se aduna deja patru ani de lecturat la bloguri “on and off”). Asa ca am avut destul timp sa observ care sunt tipurile de greseli (uite, cuvantul asta il scrisesem initial “greeli”) pe care le fac atunci cand imi zboara degetelele pe tastatura. Si sa observ ce le mai scapa uneori oamenilor care nu obisnuiesc sa faca greseli.

    Da, etichetez oamenii in functie de cat de corect scriu. Nu ma deranjeaza regionalismele si cuvintele pocite intentionat pentru un plus de umor pe un blog personal, dar mi-ar placea ca un site de stiri sa isi impuna anumite standarde. Acolo chiar mi se par inacceptabile greseli de genul celei din exemplul dat. Nu mai e vorba de o postare aruncata la nervi/ plictiseala pe blogul personal. Nu ca as fi fenomenal de toleranta cu greselile de pe bloguri – in momentul in care intru pentru prima data pe un blog si dau de doua astfel de “minuni” din primul post, gata, se cheama ca m-am lamurit asupra nivelului intelectual al autorului. Nu inseamna ca ii las omului un comentariu cu o injuratura. Exista un ‘x’ in partea de sus, plimb cursorul pana ajung pe ‘x’-ul ala si inchid tabul. Si nu mai “calc” pe acolo. Imi pare rau, din partea mea oamenii pot avea opinii, da’ daca vor sa ii iau in serios, sa faca bine sa invete (na, ca si la asta mi-a alunecat degetu’ si l-am scris initial “invste”) sa scrie corect inainte (am avut eu o postare intr-o vreme in care zicem ca “ambalajul conteaza!”). In primul rand pentru ca se poate. Exista oameni in blogosfera asta la care trebuie sa treci prin suta de articole ca sa gasesti o greseala de scriere – aia cum pot sa scrie corect? Si apoi… cum sa zic, eu era sa raman corigenta la romana. Si daca pana si mie mi se pare ca nu stie sa scrie… chiar nu stie sa scrie!

    Las si comentarii referitoare la greseli, insa asta o fac la oamenii pe care ii citesc de ceva vreme si ii stiu ca nu-s in nici un caz retardati. In primul rand pentru ca am obiceiul sa citesc si comentariile articolelor interesante si n-am chef de cretini care sa comenteze exact in maniera in care ai descris-o in articol – “ai gresit […] boule” si apoi pentru ca eu chiar apreciez daca imi atrage careva atentia atunci cand imi mai scapa cate o minune – macar pot sa corectez si apoi nu mai risc sa-mi poposeasca la postarea respectiva vigilentu’ cu “fa vaca, da’ nici sa scri corect nu sti” 😆 🙂 (nu ca as fi patit-o vreodata, in doi ani si ceva n-am avut parte decat de doi cretinei care oricum lasasera aproximativ acelasi “hate message” si pe alte bloguri si de doi cu “sa stii ca eu te stiu, da’ nu iti zic cine sunt”).

    Inca o chestie, oarecum legata de ce a spus krossfire. Asta se refera la blogurile unde intra in moderare absolut toate comentariile. Este posibil sa ai trei comentatori unul dupa celalalt care spun exact acelasi lucru, insa asta nu ii face dobitoci pe #2 si #3 – pur si simplu nu fusesera inca aprobate comentariile celor care isi dadusera cu parerea inaintea lor atunci cand comentasera ei.

    Other than that… da, la majoritatea celor care comenteaza articolele ziarelor online sinapsele nu prea se fac asa cum trebuie… 😛

  8. Pe langa toate astea am observat o tendinta in comentarii de a fi “gica contra”.
    Este ok sa fi, dar cu argumente si comentarii care depasesc 4-5 litere,nu asa doar ca sa stie autorul ca esti impotriva parerii si postarii lui.

    Pe paginile de stiri am incetat sa mai citesc comentarii la fel cum am incetat sa mai citesc unele pagini de stiri.

    In rest, voie buna si “filtrare” placuta 🙂

  9. Da, ai foarte mare dreptate, am sesizat si eu lucrurile astea; nu inteleg de ce au tendinta asta de a fi rautaciosi:|.

  10. Eu m-am cam vindecat de comentat dupa cateva replici absolut abjecte capatate absolut gratuit prin unele locuri. De altfel, in momentul in care s-au depasit 10 comentarii e putin probabil sa nu fi spus deja cineva ce voiam sa spun eu. Cat despre comentariile la mine acasa, tu stii ce minunate daruri mi-au adus, asa ca am invatat, tot “the hard way”, la ce sa ma astept.

    Refularile astea de mizerie, de genul “Schema 13: dai si fugi!” incep sa apara si offline. N-ai idee ce mi-e dat sa aud la farmacie de la oameni care urla si ma fac albie de porci fara sa-mi dea macar dreptul sa explic ceva, dupa care ies trantind usa de zbarnaie geamurile. Oamenii sunt din ce in ce mai nervosi si mai mitocani. Daca ne uitam la ce poti vedea zilnic la tv nici nu-i de mirare.

  11. Comentatorul roman este un geniu, el citeste in diagonala, face sinteza cat ai clipi, trage concluzia, comenteaza la obiect, te lauda, te adora, te pupa si in msDOS si se semneaza… cu cuvinte cheie, ca doar face SEO.
    Nici nu ma mai obosesc sa citesc ce au avut de spus: daca nu ai bunul simt sa te semezi cu numele tau de botez sau un pseudonim care sa nu aiba legatura cu continutul siteului din link, inseamna ca esti un zombi al internetului, innebunit de optimizare si care, nu are o viata in afara netului 😉
    BTW: toate comenturile acelea ajung in spam, nu in trash, ca de, merita rasplatit efortul lor 😉

  12. Nu prea citesc comentariile celor dinaintea mea. E imposibil ca dupa un text kilometric ca al tau (citit tot) sa mai citesc si un comentariu kilometric ca a lui Brontozaurel. :))

    Si da, comentatorul roman de ziare e tot timpul contra. El nu crede ce citeste, el nu crede nici o stire din afara tradusa si postata si la noi, el nu da dreptate niciunui ziarist, editorialist. El e stapanul, el e jupanul tuturor si doar ce zice el, comentatorul de ziare, siteuri de stiri online, e adevarat.

    Comentatorul de bloguri (nu generalizez, dar in proportii covarsitoare) este un pupincurist. De asta orice poza sau video tampit pus de un blogger cu mii de vizitatori are si zeci de comentarii la fel de tampe ca si incercarea de articol.

  13. Io’s lighioana care nu citeste comentariile de dinaintea comentariului ei. Ca n-am timp, nu ca nu ma intereseaza ce spun altii. Pretuiesc mult parerile argumentate si chiar daca mi se explica punctat de ce nu am zis bine ce am zis, ma deranjeaza tonul de superioritate. Ii poti arata altuia ca a gresit si fara sa te dai mare si important, chiar daca ai dreptate.

    Se invarte unul prin blogosfera care critica TOT, ma, da’ TOT. Are argumente, nu zic nu, da’ e incapabil sa vada pozitivul din ceva. Si ce deranjeaza cel mai mult e ca tonul celor zise e de-acolo de sus de pe treapta aia superioara tuturor.

    Am si io in drafturi un post despre comentatorii pupincuristi, da’ nu stiu de ce tot aman sa-l public… pana ma infurii si imi bag picioarele.
    Ah, apropos, pentru comentatorii mei am tot respectul. Ii ador. 🙂 Cu mici exceptii, foarte mici. 😀

  14. ma CA CAM asa e … adica, nici eu nu citesc TOT textul (decat daca mi se pare EXTREM de interesant)…dar ce e drept, daca nu il citesc tot, nici nu las comentarii 😀

  15. Scuza-ma, Dojo, pentru corectare, dar cand scrii “situri” te referi la site-uri, nu ? Aceasta e forma corecta, “site-uri”, nu situri. 🙂
    Ca sa fiu si la subiect, tin sa spun ca da, sunt de-acord in mare cu tine, insa ceea ce ma enerveaza cel mai mult sunt conflictele iscate absolut aiurea pe acele forumuri sau bloguri etc. si moderarea lor superficiala. Sincer pe mine nu ma intereseaza sa vad cum se cearta unul cu altul, fara sa aduca nici un argument, doar jigniri si raspunsuri la jigniri, care mai de care cu fasolea umflata. 😀

  16. Ceea ce ai definit tu mai sus se aplica unui portiuni insemnate a comunitatii noastre romanesti, trasaturile zugravite se aplica foarte-foarte mult si in offline, parca le-ai fi luat cu copy-paste. Toti acesti “comentatori” au descoperit internetul si blogurile si in loc sa bata campii seara in fata blocului la o “samanta”, o fac acum in online. Mai avem un lung drum de parcurs, prea lung din pacate.

  17. Comentatorul roman pe bloguri si site-uri de stiri « Dojo Blog…

    O caracterizare dura dar destul de realista a comentatorului roman “tipic” de pe site-urile de stiri si chiar bloguri….

  18. In general ai dreptate, dar poate ignori faptul ca o parte din comentatori au diverse probleme psihice sau sint de-a dreptul retardati mintali.

  19. […] nominalizate: Grim Cris – Nu, eu nu-ţi iau dreptul la opinie Dojo – Comentatorul roman pe bloguri si site-uri de stiri Serginho – Comunicarea e […]

  20. Foarte bine punctat in aceste randuri adevarul (pana la urma) despre ceea ce ar trebui sa fie blogging in romania.
    Vulgaritatea din comentarii denota de cele mai multe ori incultura comentatorului si nevoia de a se simti bine facandu-i pe altii sa se simta prost.
    As mai adauga ceva. Comantatorul roman te injura pe blog in 10 comentarii iar apoi daca ii publiciinjuriile prima data te ameninta dupa care incearca sa te linguseasca ca sa i le stergi (experienta personala).

  21. Un exemplu de blog in care moderarea comentariilor se realizeaza cu maxima atentie este si blog.bogdanepureanu.ro.

    Dupa cum a spus si Dan Tanasescu, meritul cel mai mare pentru calitatea comentariilor ii revine bloggerului. El poate incuraja sau descuraja limbajul necivilizat, discutiile – schimburile de replici dintre cititori, lungimea si calitatea comentariilor, asumarea responsabilitatii pentru cele afirmate in comentarii etc.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.