Educatie financiara

27
6790
views

Citesc zilnic bloguri româneşti şi străine. Este interesant de observat că majoritatea celor “in ingliş” scriu destul de mult despre bani. Cum să economiseşti mai bine, ce bancă oferă dobânzi mai OK, cum să faci cumpărăturile “deştept”, încât să nu cumperi din nou 20 de obiecte de care de fapt nu aveai nevoie, cum să-ţi deschizi un mic business sau măcar să faci bani dintr-o pasiune de a ta, cum să scazi cheltuielile de întreţinere, să nu spargi toată “puşculiţa” în călătorii, cum să alegi un plan bun de pensie, să cumperi maşina sau casa potrivită.

Noi scriem despre Apple, despre trafic şi prostituate (dacă e să numesc nişte subiecte care mi-au adus mie comentarii multe şi vizualizări). Şi eventual ne plângem despre CEC Bank şi alţi provideri de servicii. Bun, hai să nu mint, am avut succes şi cu câteva articole despre blogging, deci măcar pe tema asta lumea începe să devină mai “sensibilă”.

De câte ori scriu despre freelancing, despre finanţe personale sau chestii legate de subiectul ăsta nasol al banilor, se găseşte cel puţin un “deştept” să se plângă că “iar scrii despre asta”, de parcă suntem o ţară de investitori pe Wall Street şi nu mai avem nevoie de niciun sfat.

Am făcut la viaţa mea destule chestii idioate, financiar vorbind, nu am avut destule “cojones” să trec pe antreprenoriat 6 ani în urmă, când cumnatul lui iubi mă bătea la cap “bă, ai un talent, munceşte naibii pentru tine”. Nu pot decât să-i mulţumesc că nu s-a lăsat de capul meu nici el şi nici “soarele”, pe când încă trăiam cu impresia că nu pot face nimic de una singură. Dar recunosc că am fost reticentă şi speriată de bombe.

Citesc zilnic tot felul de articole despre productivitate, business, finanţe, încercând să fac mai puţine tâmpenii decât în trecut. Mă mai scapă “deştiul” uneori, dar fac mai puţine prostii, sunt mai organizată, mai productivă etc.

Observ însă în general că nu suntem, ca naţie, foarte interesaţi de subiecte din astea. Cu excepţiile de rigoare, românii nu sunt interesaţi în mod deosebit de antreprenoriat, copiii nu sunt educaţi să economisească, mergem încă pe ideea că “viaţa trebuie trăită ACUM”. Vin Sărbătorile şi mulţi vor face din nou “prostii” doar pentru a păstra aparenţa unui belşug finanţat prin credit sau restanţe la ratele deja făcute.

Cred deci că educaţia financiară ar trebui să fie una dintre priorităţile românilor, pentru ca, măcar în ceasul din urmă să îndreptăm ceva din greşelile pe care le facem de ani buni. Ce ziceţi?

[poll id=”18″]

27 COMMENTS

  1. Băi, mie mi-au prins bine sfaturile tale. L-am urmat pe cel cu programelul de finanţe personale (eu am folosit gnucash) şi, trecând “pe hârtie” veniturile şi cheltuielile, chiar am reuşit să mai tai din cumpărăturile inutile.

  2. Din fericire, pot să spun că fac ceva pentru chestia asta, chiar dacă la nivel ”mic”. În AIESEC există un program național numit ”MoneySense” implementat în toate localele noastre din țară, și ce face concret: educație financiară pentru elevi. Mie mi se pare o chestie destul de utilă și chiar din primăvară o să am ocazia să fiu în echipa de proiect MoneySense din TM. 🙂 Nu am zis-o ca să mă laud, sper să nu fiu înțeleasă greșit, ci doar să atrag atenția că se face ceva și în sensul ăsta.

  3. Eu cred ca diferenta vine de la educatia primita in general, nu neaparat de la cea financiara.

    Cei de afara sunt invatati de mici ca trebuie sa se descurce in viata si sa fie cei mai buni (sa fie niste invingatori).

    De-aici deduc singuri ca invigatori poti fi numai daca au bani foarte multi pe care sa-i poata investi. Stiind ca n-au cum sa se trezeasca cu bani multi peste noapte, incep cu economii, cheltuieli restranse etc., iar cand ajung sa aiba banii aia multi pe care-i asteptau de-o viata intreaga, le este deja intrat in reflex sa economiseasca si continua s-o faca.

    Noi suntem invatati sa ne dea parintinii bani. Daca nu ne dau destul, ii injuram si ii amenintam ca fugim de-acasa (sau ne lasam de scoala), iar daca se poate, sa ne dea mai mult decat castiga ei, fara ca noi sa facem nimic.

    • nu este chiar atat de simplu

      vezi spre exemplu cazuri de oameni care au avut un imens succes pe domeniul lor, dar nu au stiut ce sa faca cu banii si au ajuns sa nu mai aiba nimic (medici, avocati, sportivi de performanta, actori, cantareti etc)

      desigur, unii si-au multiplicat banii, dar totusi sunt cazuri de oameni care au mentalitate de invingator, dar tot nu stiu sa gestioneze banii 😉

  4. Ai dreptate, un pic de responsabilitate financiara nu strica nimanui. Nu ai nevoie de soft-uri complicate ca sa iti urmaresti cheltuielile. Se poate folosi cu succes si google docs, iti faci acolo o foaie de calcul si dupa aceea te joci pe ea cum vrei. Daca ai si un telefon mai “dastept” si un minim de abonament la net poti tine cheltuielile (si veniturile) chiar foarte bine contabilizate. Depinde acum si de nivelul de detaliu la care vrei sa te cobori.

  5. Cred ca blogurile straine scriu mult despre bani ca sa atraga vizitatori la americani e educatie principala asta sa faci bani.

    Nu stiu daca la noi e faza asta cu trait momentu, eu de exemplu am fost invatat sa stiu sa fac ceva foarte bine si sa nu-mi iau lucruri de care nu am nevoie.

    Oricum in RO e o frica generala de antreprenoriat mai dureaza vreo 100 de ani sa ne creasca inteligenta emotionala cat de cat

  6. E un subiect care pe mine nu ma pasioneaza absolut deloc. Pentru ca nu ma pricep. Am fost cea mai varza la economie in liceu si nu am terminat politehnica din cauza restantelor la economii (si eu care ma gandeam ca scap de astfel de materii acolo). Pur si simplu creierul meu e incapabil sa priceapa chestiile astea, asa cum unii nu pot sa priceapa de exemplu chimia. Asa ca stau departe de asa ceva pentru ca oricum nu fac altceva decat boacane. Si-mi fac o groaza de nervi. Pe care dupa aia mi-i vars tot pe mine. Nu ma intereseaza sa strang bani cu galeata pentru viitor, nu ma intereseaza nici macar sa am bani acum ca sa ii cheltui acum.

    Nu inseamna ca ma intereseaza aparenta belsugului sau sarbatorile de orice fel. Nu inseamna ca m-am bagat sau ca intentionez sa ma bag vreodata la cheltuieli pe care nu mi le pot permite. Si nu inseamna ca nu stiu pe ce se duc banii mei lunar. Stiu foarte bine si inca la ban (0.01 lei). Am mereu listute, chiar si acum am una in fata, cu planificarea cheltuielilor pana la sfarsitul anului. Cheltuieli neprevazute? Foarte rar. Daca-mi explodeaza o teava in casa si trebuie reparata rapid ca altfel ori inund vecinii, ori ii las fara apa/ caldura. Sau daca nu casc ochii pe unde merg si-mi sparg fata in ceva. Altfel nu. Daca vad ceva interesant, poza cu telefonul, sau ceva notite pe telefon, iar acasa se trece pe listuta si mai vad eu cat de important mi se pare dupa aia. Dupa ce caut ceva informatii suplimentare pe net. Dar chestia asta nu are absolut nici o legatura cu educatia financiara. Are legatura cu faptul ca eu sunt foarte ordonata si tin foarte mult la detalii. Imi aranjez mereu animalele de plus pe pat pe aceleasi pozitii. Si e vorba de peste 65 de animale de plus. Imi aranjez hainele si instrumentele de scris mereu dupa aceleasi reguli. Si sunt sute in ambele cazuri. In scoala aveam mereu caietele standard. Toate titlurile cu aceeasi culoare, toate titlurile subliniate la fel. Aveam un standard si pentru subtitluri si pentru sub-subtitluri si asa mai departe. Toate teoremele erau scrise cu verde si erau intr-un chenar verde. Toate definitiile erau scrise cu negru intr-un chenar albastru si termenul definit era cu rosu. Toate exemplele erau numerotate cu verde. Toate foile pe care aveam scrise teme aveau coltul din dreapta sus verde. Si la capitolul programare, am un stil standard de a scrie codul.

  7. Interesant articolul tau, Dojo, pentru ca pune degetul pe o rana mai veche de-a romanilor: lipsa de educatie in materie de “ban”.
    Asa cum se autodescria Ana ( ordonata, calculata, dar analfabeta in privinta unui plan financiar cincinal sau decadal ) suntem mai toti.
    Rezultatele le vedem cu ochiul liber.
    Mama mea m-a crescut cu anumite principii sanatoase in viata ( de exemplu: sa nu fur, sa nu mint, sa invat si sa am o meserie ), dar a ignorat sa imi dea “aripi” ( adica dragostea de ban, de independenta, de libertate totala).
    Totdeauna imi spunea ca e bine sa tragi tare, sa rabzi, sa mergi inainte ca sa …”ai o pensie”.
    Deci acesta era scopul final: sa am o pensie.
    Abia mai tarziu , mult mai tarziu, m-am autoeducat financiar si am invatat ca sunt doua feluri de oameni pe lumea asta:
    1. Cei care isi cauta un serviciu
    2. Cei care vor sa aiba aripi, sa fie liberi.
    Am ales a doua varianta ( dupa multe dezamagiri si scarba ).

    Tu pari sa faci parte din a doua categorie. Sa nu te descurajezi si sa nu iti pese de parerea celor care incearca sa te tempereze.
    🙂

  8. A existat si la noi o preocupare pentru a educa tanara generatie in spiritul economiei. Au existat instrumente de economisire speciale pentru elevi, sustinute de stimulente pentru cei mai economi, premii in bani, excursii, etc. De altfel CEC avea asemenea stimulente si pentru adulti, amintiti-va de carnetele cu castiguri in masini ale parintilor. De ce or fi disparut toate astea ?

    • Si noi am avut chestiile alea. Si dupa mare inflatie de dupa ’90 am pierdut toti banii. De fapt nu i-am pierdut, s-au devalorizat nasol de tot. Este clar ca o faza din asta te cam lasa cu niste sechele, sa zic asa. Intr-un fel nu ma mira ca in perioada aia cel putin lumea nu mai era atat de data pe spate de ideea de a economisi. E drept insa ca nu trebuie sa faci asta in lei, acum chiar avem si alte “valute” la dispozitie.

      • educatia financiara nu se rezuma doar la economisire, aceasta este doar un prim pas 😉

        banii economisiti trebuie investiti, daca acei bani erau investiti in ceva productiv, nu se pierdeau chiar in asa masura 😉

  9. Eu zic ca partea de educatie financiara e o componenta a educatiei care prin locurile astea schioapata tocmai pentru ca fiecare intelege ce vrea si/sau ce poate. Pentru persoane diferite EF poate fi stiinta de a cheltui mai mult, disciplina finantelor personale, modalitatea prin care poti deveni bogat sau un set de reguli pentru a trai confortabil muncind cat mai putin. La asta se mai adauga mentalitati de genul “sarac si cinstit”, “bogat si hot”, “traieste bine azi ca nu stii cum va fi maine”, “cei care vorbesc de bani vor de fapt sa ti-i ia”. Ce vreau sa zic e ca EF e de fapt un set de reguli de bun simt in relatia cu banii, asa cum economia e in relatia cu alti oameni si ecologia in relatia cu mediul. Daca faci greseli vei suporta consecintele, indiferent cand. Iar bogat sau sarac e un statut care deriva din alegere personala.

    Daca e sarac romanul se va plange ca e sarac dar in prea putine cazuri isi va pune problema de ce e sarac. Asta ar insemna sa puna ceva la treaba – intai neuronii, dupa aia mana sa caute informatii, dupa aia cealalta mana sa si faca ceva, demers care de cele mai multe ori e oprit de sine sau de cei apropriati cu formulari de genul “da` ce, vrei sa te imbogatesti?” Pentru ca a fi bogat e un fel de defect iar saracia e un fel de virtute.

    Si mai e tendinta superspecializarii: eu sa stiu sa fac ceva -meserie, profesie- ca sa fac bani. Cu cat stiu mai bine/mult cu atat fac mai multi bani. De cheltuit? Pai stiu sa-i cheltui-ce vreau/am nevoie aia-mi iau. Educatie financiara? Ai impresia ca nu sunt educat? Ce fac cand n-am (destui)bani? Muncesc mai mult ca sa-i fac.
    Si corolar:De ce as sti sa-mi investesc banii? Ii dau pe mana cuiva si gata.Vorba lui Forrest Gump “one less thing”.

  10. Atita timp cit romanii isi cumpara lucruri doar pentru a epata, educatia financiara nu are nici o cautare.
    Ce conteaza ca nu am bani de piine daca mi-am luat un celular de ma invidiaza toti. Cam asta e treaba. Cind lumea devine indiferenta la ce are/ce face vecinul atunci exista o sansa de schimbare.
    Ca vorbeam despre americani, ei pe la 18-21 de ani nu mai stau cu parintii. Au serviciul lor sau imprumutul de studii si-si platesc siguri facturile.

  11. Un articol care mi-a dat (iar) foarte mult de gandit. De ceva ani incerc sa imi fac o educatie financiara proprie, educatie pe care nu am primit-o de nicaieri. Am citit carti in domeniu, mi-a intrat deja in sange ideea de a fi liber si de a nu cauta un job doar “pentru a avea o pensie”.

    Sunt de acord ca educatia ar trebui facuta de cand suntem mici pentru a ne obisnui cu ideea si a excela; dar pentru ca nu s-a intamplat astfel este destul de greu sa ne autoeducam. Eu am ajuns la un punct in care am pierdut sensul la ce vroiam sa fac si am luat-o pe aratura. Ceva in mine imi spune ca este gresit ce fac si ca trebuie sa imi gasesc alta cale, iar acum cand am citit articolul tau mi-am dat seama ca gresesc.

    Sunt de acord si cu majoritatea comentariilor la articol, ai o audienta la blog care chiar ofera un feedback constructiv. Thanks a lot Dojo.

  12. […] de exemplu, de cand cu aceasta criza, cam din toamna anului 2008, desi veniturile nu mi-au scazut semnificativ, am inceput, preventiv, sa privesc lucrurile altfel si sa actionez […]

  13. Nu știu cât de mare este interesul românilor pentru subiect, dar am remarcat că mulți nu știu că există costuri destul de mari la credite, în afara dobânzii, nu știu să-și citească fluturașul de salariu, nu înțeleg termenii bancari. Deci avem nevoie de educație financiară.

  14. Am incercat si eu sa scriu ceva articole pe tema asta, a rezultat si o categorie, “Metode de economisire”. Ceea ce am observat eu, atat in online cat si in cercul cunoscutilor care le-au citit, este un soi de dispret fata de subiect. Toata lumea afirma sus si tare ca nu are bani, de unde sa mai si economiseasca. E atitudinea pe care am vazut-o eu.
    Vroiam sa continui si cu partea de investire, pe care o studiez si eu momentan, avand in vedere faptul ca, fara cunostinte solide, pe la bursa risti sa o dai magistral in bara de exemplu, si totusi trebuie sa faci ceva cu banii, oricat de putini ai reusit sa aduni, daca nu vrei sa ii pierzi, asa cum au facut-o multi dupa revolutie.

  15. Candva, citisem prin presa ca americanul de rand (ma rog! cel cu o minima educatie) citind ziarul de dimineata la micul dejun urmareaste si informatiile financiare in general, informatiile despre bursa in mod special, pentru a sti, pe cat posibil, in orice moment, unde si cum sa-si plaseze economiile pentru ca acestea sa aduca venituri suplimentare.
    Nu spun sa fim experti in economie si finante, dar macar sa stim sa nu pierdem sume mari de bani in speculatii inutile, irosindu-ne resursele financiare, daca macar nu reusim sa scoatem profit din orice oportunitate aparuta in cale.

  16. Degeaba invatam noi cum sa gestionam banii daca cei care ne conduc habar n-au … sau de fapt au, dar doar pentru ei. “Preluarea”/”diluarea” de fonduri este specialitatea lor.

  17. Deh, vorbim despre chestii sfinte in prag de Craciun. Sunt curios cum iese survey-ul. Eu propovaduiesc asta de aproape un an si am instruit pana acum peste 200 de oameni, mult sau putin nu stiu, cert este ca toti spun, wow, fantastic si eu am nevoie de educatie financiara insa cand le trimiti invitatia la curs gasesc 39 de motive sa amane. Cu toate astea felicit pe toti cei care se ocupa de acest subiect, cu toate ca sunt prea putini si trainerii si cursantii. Felicitari pentru post, la obiect si cu lectii pentru cei ce au urechi de auzit. Pana la urmatoarea interactiune… CASHFLOW FERICIT!

  18. Principala lectie primita pe aceasta tema a fost cosul de cumparaturi vs cosul de gunoi. Important este ce pastrezi / consumi si nu ce cumperi. Am fost lasati prada celor care promovau excesiv cosul de cumparaturi si am fost indemnati sa consideram discutiile despre cosul de gunoi ca fiind jignitoare.

    Da. Avem nevoie de educatie in acest sens.

  19. Sunt foarte neplacut surprins sa constat ca in Romania sunt foarte putine bloguri de educatie financiara si acelea putine care exista nu au un trafic extraordinar. Pe de alta parte, blogurile in care se face un pic de caterinca ieftina au un super trafic. Asta intr-o tara in care saracia este in floare. Oare de ce?

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.