Physical Address

304 North Cardinal St.
Dorchester Center, MA 02124

Daca stii ca e nociv, de ce te apuci?

Ţigări, alcool, droguri. Fiecare cu “dependenţa” sa, fiecare cu efectele de lungă durată, cu sume exorbitante aruncate pe geam în ani buni de consum. Sunt bani pe care, dacă nu i-ai cheltui pe asemenea prostii, ţi-ar ajunge să-ţi iei maşina fără credit sau să plăteşti un avans serios pentru casă, dacă nu chiar să o iei cu banii jos. Familii date peste cap, un viitor sumbru, boală.

Şi totuşi avem destui tineri care trebuie să “încerce” chestii noi. Unii se opresc la timp, mulţi ajung alcoolici, fumători pe următorii 30 de ani sau mai rău.

M-am mai uitat la The Osbournes, un fel de reality show “de prin casă” cu familia lui Ozzy Osbourne.  Cred cu tărie că nu sunt citită de o şleahtă de manelişti, deci nu insist asupra muzicii lui şi a valorii în lumea rockului. Ei bine, să ai copii care la 16 ani beau până cad în şanţ, au ajuns deja la “dezdrogare” şi au făcut deja prostii pe care un adult nu le-ar face, zic că e deja nasol.

Nu pot înţelege din partea copiilor o asemenea reacţie. Dacă ştii că ăi bătrâni au băut şi s-au drogat de aproape că s-au omorât în bătaie. Când vezi că maică-ta încă mai trage la măsea de se face muci, iar tatăl tău la 50 de ani este aproape “retardat”, tu te apuci de droguri şi de băutură? Când va avea 50 de ani, eu aştept ca bărbatul meu să fie încă “viteaz” la pat, fără pilule albastre, să educe copilul, să fie în continuare un tip deştept, cu umor, pe care să mă pot baza. Nu să aibă ţinerea de minte a unei muşte, să nu fie în stare nici să umble singur şi să fie mereu nevoie de cineva în spatele lui, că altfel ajunge prostul în vreun şanţ.

Deci tu ca şi copil vezi ce au făcut drogurile din tatăl tău şi totuşi te apuci de “tras”. Ştii ce înseamnă să ai părinţi alcoolici şi, cum prinzi ocazia, goleşti sticla de tărie.

Este o perioadă de supra-informare. Nu poţi spune că ăştia tineri nu cunosc efectele viciilor în cauză. Că s-au făcut atâtea campanii, că şi ăia din cel mai retras cătun ştiu ce pot păţi. Asta dacă nu văd deja în familie. Că în aproape toate familiile, măcar din generaţia de bătrâni este un caz de mare dragoste pentru Bachus, sau ce alt zeu guvernează băutura preferată a consumatorului. Dacă ai avut aşa ceva în familie şi ştii ce înseamnă, ce aliniere cosmică îţi face tabula rasa în creier de începi să tragi la măsea?

Mi se va spune că n-am trăit cu adevărat, dacă nu ştiu ce înseamnă să fii beat, dacă nu am fumat niciodată şi despre droguri ştiu din filme. Foarte probabil. Uite că am pierdut peste 30 de ani amboulea. Am reuşit să mă distrez la petreceri consumând apă minerală sau suc. Şi slavă ălui de sus că dansez ca disperata (şi prost încă, din păcate), râd şi spun glume, mă simt excelent. Mai beau vin alb sau puţin Bailey’s (ceva lichior de dame) cu lapte (am io pasiune pentru lapte, asta e). Un pahar de care trag vreo 3-4 ore şi care nu poate ameţi nici un hamster.

Pentru ţigări nu am nicio atracţie şi n-am avut-o niciodată. Am spart la viaţa mea bani pe prostii, dar niciodată nu i-am ars pe ţigări. Mai ales acum, când este criza care este, sunt încă destui ameţiţi care cheltuie procente importante din venituri pe ţigări. Dar se plâng că nu au bani să plătească ratele. Bună organizare, n-am ce zice.

Drogurile mi se par cea mai mare prostie pe care o poţi începe. De ce te-ai apuca? Să încerci? Ce să încerci? Şi mai ales, care-i viitorul? Vezi că te distrezi bine la petreceri şi eşti dispus să-ţi distrugi viaţa pentru asta? Realizezi că nu-s de tine şi le laşi baltă? La fel de bine aş putea să conduc maşina în oraş cu 160 la oră sau să încerc să văd dacă mă omoară vreunul când trec pe roşu. Ce bine iese de aici? Ori mor pe încercate ori, după ce-mi fac damblaua, revin la un condus corect? Am avut ceva de câştigat?

Întrebare deci deschisă pentru amatorii de “bunătăţi”: de ce te apuci, dacă ştii că nu face bine? Pierd ceva din vedere?

Daca ți se pare interesant, un share ajută mereu. Mulțumesc.
dojo
dojo

Fost om de radio, transformata in karatista si apoi web designer. Am o firmă de online marketing si mi-am redeschis un webmaster forum.

Articles: 1761

46 Comments

  1. N-am urmarit reality show-ul lui Ozzy, am vazut cateva secvente si nu m-a pasionat, dupa cum nici muzica lui. La fel am nimerit la cateva secvente din reality-urile de pe la noi, cu niste manelisti, parca. Asta ca sa fie ambele tabere de cititori satisfacute 😉
    Deci ca tot romanul care nu prea stie despre ce e vorba (nici n-am fumat, nici nu m-am drogat, pana acum), simt nevoia sa-mi dau cu parerea. Cred ca se explica foarte bine pornirea odraslelor de a incerca tigari/bautura/droguri taman prin aceea ca ele ar putea face din tine un posibil individ cool, protagonist de reality show. Pai daca tata n-ar fi fost drogat si betiv/retardat, ci ar fi fost un average guy, ar mai fi castigat bani vanzandu-si inditimatile familiei? Nu, ca nu vrea nimeni sa vada un reality show din casa familiei Popescu de la 3, unde tata e contabil, mama e casnica, iar copiii premianti. Parol!

  2. eu nu-s amatoare de “bunatati” d-astea. dar nici abstinenta ferventa. la o petrecere care presupune si mancare (pe burta goala nu servesc nici macar o lingura de bere) beau un ceva alcoolit “de dame” ( am facut o “pasiune” pt votca cu suc de portocale; servesc de 2-3 ori pe an :)) si eventual juma’ de pahar de vin “asortat” la mancarea din farfurie. din tigara am tras o singura data, o gluma in facultate, am zic ca-mi las plamanii pe holurile facultatii si prietena mea a crezut ca tre’ sa sune la salvare. de droguri nu m-am atins.
    dar, intr-o anumita masura, pot sa inteleg un astfel de comportament: vrei sa faci parte dintr-un grup, vrei sa te faci manga sa uiti o problema/mai multe din viata ta (am trecut la un moment dat printr-o perioada mai nasoala; as fi vrut sa nu mai stiu de mine, sa nu mai stiu pe ce lume traiesc; numa’ de afurisita, din pura incapatanare n-am facut tampenii: cum sa las eu o situatie naspa sa ma faca sa-mi fac rau/sa fac ceva ce eu consider nasol?! poate altii n-au pielea pe ei asa a dracu’ ca a mea :)).
    de ce se apuca pustanii aia: poate se simt atat de singuri/uitati/lasati la voia sortii incat vor sa atraga cumva atentia asupra lor chiar intr-un mod atat de distructiv pentru ei insisi. copii care incearca sa se sinucida, de ce o fac? unii dintre cei salvati au spus ca nu voiau sa moara, o voiau pe pe mama/pe tata.
    uneori lucrurile nu-s atat de simple cum par.

    • buna eu simt pe pielea mea un caz si am intervenit sa iti raspund pentru ca lucrurile nu vin intotdeauna de la parinti.Si am sa incep cu inceutul parinti mei acum 11 ani au venit sa munceasca in spania.noi suntem 2 fete si un baiat care este mijlociul casei si bineninteles,,baiatul mami,, mi fine o sa ajungem si acolo ,mama mea si cu tatal meu au venit aici pentru a ne face un viitor mai bun,dupa un an de munk grea au reusit sa stranga banii sa imi dau bacul si sa plec in spanie eu fiind ceea mai mare…Dupa bac am venit in spania la parinti mei ca sa imi caut de munca pentru facultate,nu am mai facut pentru ca am inceut sa dau de gustul baniilor intre timp mama mea a plecat acasa sa nasca si sa ii aduce pe fratele meu si pe sora mea cea mijlocie si noua nascuta in spania langa noi sa fim cu totii.Fratele meu ajuns aici cu 12 ani,sora mijlocie tin sa precizes ca au fost inscrisi imediat la scoala iar cea mica a fost inscrisa la gradinitala cei 4 luni pe care ii avea.Insa fratele meu nu s-a tinut de scoala si-a facut ,,prieteni,, spanioli care nu erau tocmai catolici,pe oricine intrebati ei nu stiu decat sa bea, drogheze si dupa aceea sa fac sex fara ca ei sa fiu constienti.In ziua urmatoare nici nu mai au habar ce au facut ,nici macar nu isi mai aduc aminte cu cine etc…Intr-u final parinti l-au pus sa decida pe fratele meu ori scoala,ori munca si a ales sa munceasca iar noi cu timpul prin anturajul si prietenii lui am descoperit ca toti se drogheaza,bineinteles mamei mele ii lipseaua mereu bijuterii din casa,nu mai spun ca el a avut mult aur pe care tot timul le pierdea .Eu fiind ceea mai mare ieseam ma distram si uneori mai coincideam pe la discoteci , mi fine a ajuns de la tot dat afara de la munca pentru ca prietenii lui l-au tot cautat la munca si se ascundeau in baie sa fumeze(lucra intr-o parcare subterana ca si incasator si urmaritor de camere in 3 schimburi),bineinteles ca sefa lui spanioloaica care facea acelasi lucru la dat afara.Nu a mai gasit de munca si pentru ca el si prietenii sa se simta bine luau pe datorie sau facand schimburi cu telefoane ,pana intr-o zi cand sora noastra si ea chipurile pierdea aur pentru ca ii dadea lui sa isi plateasca datoria fata de marocani ,a luato mama si a vorbit cu ea pentru ca de multe ori ii era frica sa vina acasa sau nu iesea numai insotit,noi am aflat am avut multe conversatii cu el si s-a platit datoria,dar anturajul tot il cauta si era peste puteriile lui.Lucrurile au inceput sa mearga rau petru barbatii el si tatal meu a trebuit sa se intoarca acasa in tara sinoi eram mai fericiti ca nu o sa mai fie cu prietenii(tin sa precizez ca sa pierdut foarte mult financiar).In tara a plecat el si la cateva luni mama mea cu sora cea mea mica iar eu cu sora mea mijlocie am ramas sa mai trimitem banii acasa .in fine sa ajung la punctul culminant el povestiind cu priteni din tara vorba vine le-a povestit despre drogurile aici si cum pana la 0.90 de gr sunt pentru consum propriu,iar prietenii iau bagat in cap sa cumpere de aici din spania sa se distreze si ei,Acum o saptamana ia trimis un spaniolul in romania cu o firma de transport de colete0.79 de grame de cannabis fiind mirosul foarte puternic pentru ca afara era cald cei cu transportul au anuntat politia l-au lasat sa primeasca pachetul dupa ce era cu el in mana l-au arestat,eu a trbuit sa imi dau demisia sa plec acasa pentru ca mama mea e distrusa (niciodata nu a aprins o tigara sau sa duca o bere la gura,iar eu pana la 20 de ani nici nu am stiut ca tatal meu fumeaza pentru ca niciodata nu fuma in casa sau daca era cu noi afara in parc)tatal meu plecase in belgia la munca si ea saraca nu stie unde sa se imparta ca unde l-au arestat pe fratele meu e la 500 de km de unde stam .El e arestat preventiv 29 de zile si avocatul privat cere 2700 de euro ca in cel mai rau caz sa ne spuna ca poate primi pedeapsa cu suspendare si ca no sa ne bucuram ca nu mai sta acolo.ACUM UNDE AU GRESIT PARINTII NOSTRI…AAAAA INCA UN LUCRU NICI UN PRIETEN DE AL LUI NU S-A DUS LA MAMA SA II SPUNA (VA POT AJUTA CU CEVA…SA MEARGA SA II DUCA MACAR HAINE SAU CE MAI STIU EU CE CA II PLATEA MAMA DRUMUL CA PE CEA MICA NU O POATE LASA SINGURA IN CASA SI SA PLECE LA DRUM)

  3. Health warningurile si altele nu-si au sensul. Nu cred ca e fumator care sa nu stie ca ”fumatul dauneaza grav sanatatii”. Oamenii fumeaza pentru clipa lor de relaxare, pentru alea 5 minute in care-si limpezesc creierul, pentru enormul potential de socializare al obieciului, pentru pauza bine punctata.

    E o alegere constienta, dar la fel ca in cazul altor alegeri discutabile, e destul de greu sa contrabalansezi placerea imediata cu efectele pe termen lung. Replicile de gen ‘stiu eu pe cineva care…’ sau ‘n-o sa mor io asa usor’ sunt moduri de a reduce disonanta cognitiva, de a te autoasigura ca e totusi ok. In sinea ta, ca fumator, stii ca nu-i ok,dar pe de alta parte, sunt destule alte lucruri mai nocive decat fumatul. Un exemplu ar fi o campanie anti-fast food din SUA, in care cineva compara fast foodul cu fumatul in ideea de a descuraja consumul primelor alimente. Nu doar ca nu a functionat, dar a crescut si rata fumatului in zona unde s-a desfasurat campania.

    Deci nu, abordarea de tip ‘Nu fuma ca faci cancer!’ e o idiotenie. Tigarile si companiile producatoare n-au absolut nicio vina in treaba asta, nu la modul in care se prezinta in momentul asta piata (se fac zeci de verificari inainte de a oferi un pachet de tigari). Daca vrem sa-i descurajam pe pustani de obiceiul fumatului, de droguri, alcool & etnobotanice, trebuie sa-i invatam sa aleaga si mai ales sa fie responsabili si constienti in momentul in care o fac.

    P.S: Replica vine de la unul care n-a pus odata o tigara in gura, nici macar de proba. La fel ca in cazul tau, nu m-a atras ideea, nu am vazut o relationare clara beneficiu-costuri, dar nici nu-mi amintesc sa fi condamnat vreodata un fumator.

  4. Cred ca ideea articolului este un pic gresita. De ce? Pentru ca o persoana care poate sa ii urmareasca rationamentul si sa il inteleaga nu cred ca se confrunta cu problema “De ce te apuci?” ci mai degraba cu problema “Cum sa te lasi?”.

    Ca fumator iti spun cu mana pe inima ca realizez ca este un obicei nociv atat din punct de vedere al sanatatii cat si din punct de vedere financiar. Dar din pacate, in acest moment, dependenta este un pic mai mare decat vointa.

    Si aceasta vointa se stimuleaza mai degraba cu emotie decat cu ratiune. Plus, ca pe termen lung intra si taria de caracter. Sunt niste lucruri pe marginea carora este destul de usor de vorbit, dar sunt mult mai greu de pus in practica.

    Parerea mea…

  5. N-aş fi comentat, dar mi-a atras repede atenţia, sintagma lichior de dame. Ori eu ca fin degustător de nenumărate shot-uri şi alte prostii prin baruri, ţin să precizez că crema de whisky, în afara faptului că este probabil singura băutură cu termen de garanţie (deci, aveţi grijă prin ce baruri beţi), este extrem de indicată în momentele grele ale vieţii.

    În ce privesc drogurile, ţigările şi băutura, nu pot să vorbesc decât din experienţa-mi proprie (aşa mi se pare şi decent/cuşer, şi nu din cine ştie ce pliant găsit pe jos sau în cutia poştală). Pentru mine, de fiecare dată a fost un prilej de socializare (nu mă văd bând sau drogându-mă singur, doar fumând în draci). Le-am încercat din curiozitate, şi am continuat cu ce mi-a plăcut. Până când m-am lăsat. Din plictiseală. După aproape douăzeci de ani. Închei aici, că-mi dispare şi ultima brumă de stimă faţă de propria-mi persoană … :D. Good point, anyway. Felicitări pentru post!

  6. asta cu lasatul mai mult din cauza de emotii, decat de ratiune, e destul de adevarata. tata s-a lasat de tigari, cand aveam eu 1 an, cand, dupa o petrecere cu ceva mai multe tigari si bautura i-a fost foarte rau de la inima. medicul din oras a pus un diagnostic prezumtiv foarte nasol (nu mai stiu care) si i-a dat trimitere la Fundeni cu recomandare pentru nus’ ce fel de operatie. parca i-a dat cu bata in cap. 26 de ani, insurat de 2, copil de 1 an, trimitere la fundeni; nu s-a dus la fundeni, da’ n-a mai pus tigara in gura, de la doua pachete pe zi, de pe o si pe alta. azi e bine sanatos si se felicita in fiecare zi pentru acea decizie.

  7. Am vazut si eu vreo cateva episoade acum vreo zece ani, mi-am tras palme si mi-am zis ca ala n-o mai duce mult. Aproape retardat? Eu cred ca “aproape” ar putea sa lipseasca. Da’ cand l-am vazut pe scena in toamna mi s-a parut o dulceata omu’… Aproape ca mi-ar fi placut sa-l am bunic 🙂

    In urma cu zece ani nu stiam cat de regizata e emisiunea si cat de exagerat sunt prezentate unele chestii. Nu ca ar fi ei sfinti, da’ n-a fost atat de “reality” cat a fost de “show.” In fine…

    Da, pierzi ceva din vedere. Si anume ca de fapt NU stii ca iti face rau. Decat in teorie. Dar nu simti asta.

    Stii, am avut in facultate colege care invatau materia pe de rost. Dar nu o simteau. Nu erau in stare sa faca legaturi evidente. E aceeasi chestie.

    Nu simti ca iti face rau. Si n-o sa simti ca iti face rau decat dupa cativa ani buni. La inceput iti e rau a doua zi dimineata, dar nu conteaza, nu e suficient de rau incat sa nu te poti duce la scoala, la lucru. Si la inceput crezi ca tu te poti controla, ca n-o sa cazi in extreme. Pentru ca asa par lucrurile in primele luni. Nu exagerezi. O data in aprilie, de doua ori in mai, o data in iunie, de trei ori in iulie, vine si august… de 15 ori??? Si dupa aia ce era inainte suficient nu mai ajunge… Dar na, fizic inca te tine, inca functionezi bine timp de cativa ani. Poate uneori chiar mai bine decat inainte sa te apuci.

    Si tot nu simti ca iti face rau. O simti atunci cand devine o performanta sa mergi pe doua picioare, cand ai ucide sa poti tine dracului inauntru ce-ai mancat cu doua minute inainte, cand te dor toate oasele si toti muschii pe care nici nu stiai ca-i ai, cand tremuri in ultimul hal, desi ai facut atat de cald in casa incat oricine altcineva iti zice ca e insuportabila caldura, cand pici de somn, dar ti-e frica ca o sa inceapa sa-ti curga iar sange din nas.

    Doar ca asta se intampla doar dupa ani si ani… iar a doua zi nu-ti mai e chiar asa de rau, si deja e rutina, plus ca stii ca te simti chiar mai rau de fiecare data cand incerci sa renunti… Plus ca ai pierdut o zi. Trebuie sa o recuperezi si na, intamplator chiar te ajuta sa lucrezi… daca nu exagerezi. Dar o sa exagerezi daca ceva merge prost… si asa mai departe…

  8. Cred că omiți o chestie: având un părinte alcoolist/droghist, copilul va avea de mic aceste substanțe la discreție, mai ales dacă familia e înstărită (și nu așteaptă alocația copilului să ia o sticlă de sănuița).

    Dacă la 16 ani ajunge la rehab, probabil a început cu viciile de la o vârstă fragedă, când încă nu se făcea o distincție clară între bine și rău. Și dacă îl văd pe tati că bagă ca spartu’, eu de ce să nu o fac? 🙂

  9. Poate ca este vorba de teribilism… Poate este vorba doar de curiozitate, de dorinta de a experimenta orice si totul… Cine stie?
    Poate fi si altceva: acea (falsa) nevoie de a-ti “ineca amarul” (intr-o perioada de stres intens) in ceva, intr-un acel “ceva” care sa te faca sa “uiti” (cel putin pe moment) de necazurile vietii de zi cu zi din acea perioada tulbure… Poate fi o falsa terapie pentru un soi de depresie ce te cuprinde intr-un anume moment al vietii… Si din pacate uneori nu te poti opri decat cu greu… sau deloc…

  10. avand in vedere ca oamenii au un soi de inteligenta altfel, ai inceput gresit tot articolul.
    “De banii pe alcool imi luam casa” este irelevant. eu atunci cand imi iau alcool imi iau alcool. banii aia, daca n-ar merge in alcool, probabil nu s-ar duce nici in casa.
    Oamenii au nevoie de mai mult decat “Strictul necesar”.

    de ce te apuci? Intamplator.

  11. Sa va spun de ce m-am apucat eu de fumat pe la 20 de ani desi la 18 as fi jurat pe orice ca nu voi pune in viata mea tigara in gura, mai ales ca in familia mea nimeni nu a fumat vreodata iar fumatorii erau ( in mod delicat ) exclusi din cercul de prieteni. Ei bine, m-am apucat de fumat ca sa fiu in rand cu lumea ! eram studenta in anul doi , prin anii ’80, si eram singura nefumatoare din grupa. Evident nu eram chemata in pauze “la o tigara”, nu eram in grupul celor care ieseau la o cafea ( pentru ca nici cafeaua nu-mi placea )si simteam ca imi lipsea ceva ( ceea ce spun se muleaza perfect pe explicatiile psihologilor dar exact asa a fost ). Asa ca am inceput cu tigari cumparate pe piata neagra de la studentii straini care erau foarte scumpe si curand mi-am dat seama ca nu mi le pot permite asa ca am trecut la tigari autohtone ( Snagov… doamne, cum puteau !! ) si am intrat in randul lumii. Din pacate acest obicei l-am avut mai mult de 10 ani si am reusit cu greu sa scap de el dar acum ma declar curata .

  12. Mai e si calmul de dupa, senzatia aia de bine. E o actiune corectoare. Am gresit. O sa ma pedepsesc. Si asta echilibreaza situatia. Ne-am certat. Ceva e in neregula. Cu mine sau cu tine. O sa-ti arat eu tie, o sa-mi fac rau mie. Si apoi apele sunt linistite (“out of this world, out of this body, nothing hurts anymore”). Partial si din cauza epuizarii.

  13. Copii in general sunt foarte influentabili si cumva se implementeaza in personalitatea lor tot ce vad acasa.

    Unii de ei se apuca de astfel de “hobby-uri” nocive si din cauza presiunii sociale.

  14. Pacat ca tinerii din ziua de astazi nu considera “nociva” si cultura. Poate asa, pe principiul tot ce e nociv trebuie incercat, i-am vedea si noi prin librarii, teatre, expozitii etc.

  15. Nu stiu osbournii cum sunt, dar eu fumatul si bautura le-am incercat de curiozitate. Mi se pare normal sa ai curiozitati. Unii si le satisfac, altii se abtin. Daca ai si o personalitate dependenta, la pachet cu curiozitatea, se prinde si viciul. Din fericire de mine nu s-au prins, nu mi-a placut nici una dintre substantele care imi diminueaza luciditatea, atata chestie am si eu a mea, macar sa profit :))

    @Gabriela, nu te supara ca iti spun, dar tare sunt urate generalizarile. Eu sunt dintre tinerii din ziua de azi si nu te-am vazut pe tine la nici o piesa de teatru si la nici o expozitie – concluzia logica si indubitabila e ca nu le frecventezi, asa-i?

  16. De ce te-ai apuca? E bine pusa intrebarea. A apuca=a lua cu mana. Toate viciile astea implica mainile, iar asta inseamna ca vrei sa gesticulezi intr-un mod “acoperit”. Sau vrei sa-ti folosesti mainile si altceva n-ai vazut la altii. Disclaimer:n-am incercat “substante interzise” si nici tigari, am tras din narghilea in doua sau trei ocazii si alcool consum ocazional dar moderat, adica la o luna-doua ar veni cam 4-5 pahare de suc+tarie sau vin (berea e considerata aliment, dpdv chimic si biologic e o paine lichida, dar nici pe asta n-o consum prea des).In afara de anturaj/curiozitate/plictiseala/predispozitie spre dependenta as veni cu o varianta mai noua.

    Am remarcat ca toate viciile astea produc o anumita gestica si ma gandesc ca nevoia de a-ti satisface viciul vine din starea pe care ti-o da si dintr-un fel de conexiune cu ritualul in care-si are radacinile viciul respectiv. La alcool is betiile ritualice din antichitate, probabil vazute ca un mod de a intra in alt fel de transa, la fumat e ceremonia indiana de fumat pipa pacii – de impacare, intelegere si supunere unor reguli supreme iar la narcoticele naturale(cannabis, opiu) e un alt gen de fumat, reprezentand evadare din cotidian, o betie fara alcool si orgasm fara sex.
    Cum circuitul ochi-creier-mana e foarte bine “cablat” poti sa comunici cu o persoana prin gesturi si sa-i interpretezi starea si sentimentele functie de acestea iar tu la fel sa fii citit din miscari. Cum evolutia acestor vicii s-a facut in paralel cu evolutia ritualurilor si a practicilor magice automat si gesturile prin care se satisfac aceste vicii au primit un caracter deosebit. Nu intru in detalii de simbolistica dar as spune ca un viciu iti ofera ocazia sa gesticulezi intr-un mod pe care altfel nu l-ai folosi din timiditate si de aia odata ce te-ai “apucat” ai ramas cu viciul in mana. De altfel multi fumatori recunosc ca fara tigara n-ar sti cum sa-si foloseasca mainile pentru a comunica, asa incat nici sa nu si le ascunda dar nici sa nu fie prea expresivi.

    La drogurile sintetice si la prafurile vandute la plic in magazinele de vise se pleaca de la premisa evolutiei – astea is o forma concentrata a substantelor naturale deci teoretic efectul calmant prin gestica ar fi cam acelasi, doar ca problema apare din cauza ca din cauza concentratiei crescute se pierde efectul scontat. Daca fumatul si bautul au haz si cand le faci singur si cand le practici alaturi de altii pentru ca indiferent cat de beat ai fi se pastreaza un gen de luciditate – inca poti comunica nonverbal- la astea psihotrope concentratia distruge creier-mana si atunci ingheti, traiesti totul in creier si nu mai comunici exterior mai nimic. De aia si cand te duci in jos te cam duci singur si cam de tot, fata de gasca de betivi sau amicii de tigara de care te mai agati si care te mai pot ridica.

    Altfel, daca stii ca-ti dauneaza nu inseamna ca te si feresti- si consumul de net iti poate dauna (si uneori e chiar la fel de grav) si totusi gasesti motive sa mentii consumul. Pana si faptul ca te feresti de chestii nocive poate fi nociv, si tot continui sa o faci.

  17. Mda, subiectul asta e de actualitate pentru mine.. Adica, in familia mea… Nici nu isi poate imagina nimeni ce viata poate avea un copil al carui tata e un alcoolic cum voi nu ati vazut nici in cele mai proaste filme. Dar in fine, nu ma plang. Nu e stilul meu. Am fost invatat sa tac si sa indur. Pana la moarte..

  18. M-am apucat de fumat ca să demonstrez că sunt la fel de grozavă ca şi ceilalţi din gaşcă. M-am lăsat ca să nu-mi afum copilul şi bărbatul (nefumători niciunul :D) şi să nu mor de inimă.

    • Cred ca asa ne-am apucat toti de fumat, din dorinta de a fi la fel de “cool” ca cei din anturaj. Dupa o perioada am observat ca, desi nu era mare smecherie, nu mai puteam sa le las. Devenisem dependent.
      De 15 ani, de fiecare data cand imi aprind o tigara imi spun ca asta e ultima, din pacate niciodata nu ma tin de cuvant. E greu.
      Asa ca daca cititi aceste randuri am un singur sfat: NU VA APUCATI DE FUMAT!

  19. cioc cioc…cine e? cancerul,dai voie sa intru in viata? o vai cum se poate sa te las afara,poftim intra… 😐

  20. Eu ma multumesc cu faptul ca “al meu” a reusit sa scape de tigari anul trecut in vara dupa ce era sa aibe loc o tragedie la el in familie. Nu ii inteleg pe cei care se drogheaza si se cred stapanii lumii cand defapt ei sunt sclavii drogurilor. Am cunoscut o persoana care se droga, habar nu avea pe ce lume traieste, nu-i pasa de parinti, de prieteni, de nimeni. Nu stiu ce s-a intamplat cu el insa nu cred ca avea vreun viitor daca incepuse sa-i fure lucruri din casa parintilor sa le vanda pentru droguri.

  21. nu inteleg de ce unii nu se pot abtine de la droguri, tigari, alcool. eu pot extrem de simplu ! nu vreau si gata ! ce e asa greu pt unii ??!!

    • in cazul alcoolului si al drogurilor perfect de acord, nici eu nu le vreau, nu le suport, nu vreau sa le incerc, nu sunt curios…
      Problema mea este doar cu tigarile, sper sa o rezolv pana nu e prea tarziu.

  22. Efectul de turma. In liceu, cei care se apuca de fumat fac asta pentru ca ii vad pe cei mai mari decat ei fumand si li se pare ca aia sunt asa smecheri cand fumeaza. Cam la fel e si cu consumul de alcool si cu drogurile. Unii ar face orice ca sa fie la fel ca aia “smecheri”.

    • mda, iar asta denota ce nivel intelectual sub zero au absolut toti daca au astfel de impresii….

  23. Imi pare ca incerci sa porti o discutie cu cei care se apuca de asa ceva, dar complet din afara lumii lor si de aceea cam paralel. Faptul ca “face rau” e clar irelevanta in sine – si lipsa de miscare poti spune ca face rau si mancatul fast-food face rau, si statul prea mult cu ochii in monitor samd – si doar nu-mi spui ca dintre toate cele ce fac rau chiar n-ai facut nici una niciodata. Problema nu e de informare si nici de “acces”, ci una de decizie si de alternative percepute de persoana respectiva (deci nu musai cele reale care exista cu siguranta intotdeauna).
    A propos, exista oameni care se auto-numesc “sex-workers” si spun ca e alegerea lor meseria respectiva dar nu pentru ca le-ar placea sau ar fi “facuti pentru ea” ci pentru ca asa pot castiga repede multi bani cu care “sa faca o facultate” – cu problema ca “e greu sa te opresti” dat fiind cati bani castigi. Cred ca vezi legatura.

    • Diana, una este sedentarismul si alta este sa bagi gudron in tine sau alcool intr-un mod care iti pune deja viata in pericol. Sau droguri. si eu stau destul de mult la calculator (asta e jobul pana la urma), dar faci si un sport la care nu ar rezista multi. Iar halitul de fast-food nu e rau, daca nu o faci zilnic. Ca mai “scufunzi” cate o pizza sau un burger, nu e problema, mai ales daca in rest nu mananci ca spartul.

      Iar despre workaholics, ca asta sunt aia care muncesc pana pica in bot .. nu cred ca munca in sine este nociva. In momentul in care sari calul, iti pui totul in pericol. Drogurile si tigarile sunt insa nocive PUNCT. Io asa vad treaba cel putin.

  24. eu zic despre mine ca sunt nefumatoare dar mai fumez literalmente din an in paste, de obicei cand ies cu cate o prietena fumatoare si mi se face si mie pofta sa ma prostesc fumand o tigara.
    in liceu am fumat cateva luni dar nu m`a atras, am inceput numai ca toti colegii fumau. unii s`au lasat, altii fumeaza si acuma.

  25. Dojo, sex-workers nu se refera la workaholici ci la prostituate care aleg sa faca asta pentru ca vor banii (deci NU vorbesc de cele traficate si nici macar de cele din zone de razboi samd). Poate daca vrei cu adevarat raspuns la intrebarea din titlu cauti un pic si citesti ce spun asemenea persoane – nu-i musai sa fii de acord cu ele (eu nu-s), dar vezi pe bune o parere reala, din mediul despre care ziceam ca-mi pare ca vorbesti prea din exterior.

    Altminteri munca sigur nu-i nociva, nici n-o incadram la exemple. Dar sa zici ca “daca e putin” nu-i nociv cand vorbesti de alcool samd, e o viziune cel putin curioasa. Pe acelasi principiu si tigarile – daca-s putine, nu-s nocive.

  26. s-o luam pe bucatele:
    -am baut zdravan. nu mai beau decat in stilul tau, dojo, pentru ca m-am convins cat rau imi face
    -nu m-am drogat pt ca stiu ce ar insemna din experienta cu alcoolul.
    -da, fumez, pentru ca mi se pare ca e mai mult bun decat rau.
    Avantaje:
    -sunt calma mereu=>previn multe boli facute pe fond nervos
    -am ocazia sa socializez (la mine in scoala daca nu fumezi ai sansa sa auzi discutii interminabile despre teme sau iubiti)
    -cancerul e prea departe ca sa-mi pese de el
    -cheltui mai putin daca fumez in loc sa mananc (am testat)
    Dezavantaje: cancer, boli de inima si, temporar, pedeapsa de la parinti
    Pe cuvant ca m-as lasa daca ar dauna chestiilor importante pt mine: cariera/afaceri, bani

      • @moto_lady: vroiam o confirmare pentru bănuiala mea. Acum o să continui cu o altă întrebare: care carieră/afaceri și care bani?

  27. Sincer, nici eu nu sunt de acord cu aceste vicii. Sant in clasa a 9-a.La inceputul anului, erau, in clasa mea de 32 de elevi vreo 6 fumatori, un numar mic daca stam sa comparam cu alte clase. Acum mai mult de jumatate din clasa fumeaza, pentru ca e “misto”, pentru ca e “la moda” si pentru ca cei populari fumeaza-dece sa nu ne dam pe langa ei?.
    Chiar si cateva fete pe care le consider mai apropriate fumeaza, le-am zis “nu va inteleg, dece faceti asta?” si mi-au raspuns ceva de genul “Nu stim”.

    Ce concluzii sa tragem de aici: ca ei nu se gandesc ca vor ajunge dependetzi de asa ceva si ca banii dati pe tigari sunt efectiv bani arsi, bani “fumati”.
    Ca sa nu mai zic ca atunci cand se intorc de la fumat in pauze miros de-a dreptul respingator. Nu imi place obiceiul acesta, nu am incercat niciodata si nici nu am de gand, mai degraba dau banii pe ceaiurile mele favorite, care imi mentin sanatatea intacta decat sa imi risc viata.
    La fel si cu drogurile ilegale, cunosc cativa copii de varsta mea care “trag pe nas” sau fumeaza “iarba”, dar nu prea socializez cu ei, si nici nu ma intereseaza sa-i ajut, e viata lor, fac ce vor cu ea.

  28. @moto_lady Nu costa mai putin decat sa mananci – doar ca o sa platesti mai tarziu (cam in stilul in care si rahatul servit la McDonalds pe post de mancare costa in fapt mult mai mult decat o mancare sanatoasa).

    Altminteri iti dauneaza si la cariera si bani, doar ca e tot pe termen mai lung.

    Cand zici ca “e prea departe ca sa-mi pese” inteleg ca probabil si costurile astea sunt tot asa prea indepartate din perspectiva ta. Deci dojo poate lua de aici un raspuns la ce intreba: pentru ca beneficiul e imediat iar plata e dincolo de orizontul de timp imaginat de/accesibil celor care fumeaza/se drogheaza etc.

  29. Dear, aproape is de acord cu tine , da nu-s.Tu habar n-ai cum este sa ti se ofere TOT pe tava, sa nu mai ai bucuria de a primi o masinuta amarata de metal sau o papusa scofalcita,de a admira cu parintii sau prietenii un apus in munti la cort,sau de a admira un rasarit la mare pentru care ai strans din b..ci ca sa ti-l permiti.La un anumit nivel financiar(nu intelectual)toate acestea sunt ca si cum te-ai lega la sireturi(daca nu te leaga majordomul)si simti ca ai nevoie de ceva mmmult mai tare,si dai in extreme.mai ales daca ti s-a oferit totul la bot.un caz asemanator s-avazut curand in craiova(da,sunt oltean)-vezi notarul Cosmin Sandu(dumnezeul sa-lierte)care a sarit de la etaj(gurile rele zic ca era dupa3-4 grame de coca).crezi ca el nu stia ce ravagii fac prafurile?

  30. Eu am 23 de ani si lucrez de la 20. Am fumat ocazional in facultate, nu ca sa ma dau grozava, dar pentru ca in camin pe hol la o tigara circulau toate barfele, zvonurile, subiectele de anii trecuti, etc. Apoi dupa ce m-am mutat in chirie, am lasat-o mai moale. O tigara este insa un lubricant social deosebit. Un bun initiator de flirt, etc. In prima luna la noul servici( de anul trecut) am constatat cate discutii interesante si relevante, cate decizii se leaga si simpatii se sudeaza in pauza de 5 minute la tigara. Insa dupa cateva luni de exces m-am lasat. In continuare nu-mi place sa ard banii si nici after-taste-ul.
    In privinta alcoolului am o rezistenta norocoasa. Doar ca sufar de vanitate, alcoolul ingrasa, etc. Asa ca o tin usor cu vin alb la evenimente (ziua altora), sampanie la ocazie(ziua mea:P), si nu trec de 2 pahare. Trecutele sunt noptile de shoturi prin cluburi.
    Droguri n-am incercat pentru ca nu mi s-a parut niciodata relevant sa ma inchid in mine , intr-un cerc ingust si sa-mi pierd mintile direc. Se poate argumenta ca si alcoolul duce la asta, dar eu n-am ajuns acolo( si nici nu planuiesc).

  31. Se zice ca alcoolul a fost introdus de fapt pe fondul unui experiment de a ‘progama’ oamenii si bineinteles a fost introdus pe piata din un motiv evident de a face bani.Tigarile te calmeaza?.Un om care se poate calma singur e mult mai valoros decat unul dependent de tigari si de obicei oamenii foarte nervosi sunt asa din cauza unei alimentatii necorespunzatoare si bineinteles factorul cel mai important e prostia.Oricum controlul,progamarea si dorinta de exterminare a oamenilor in mod cat mai sublim e prezenta si nu doar atat e trist cat de evidenta si totusi,nevazuta e.E pacat sa nu te poti controla.Am fumat si am si baut,bautura chiar mi-a distrus o parte din viata va spun sincer nu va compatimesc pe cei care o faceti sunteti doar niste idioti si daca vreti sa ‘plecati’ mai repede si nu va ganditi la persoanele pe care le iubiti si pentru care stati aici sa le ajutati e treaba voastra.Cine stie…poate chiar e mai bine dupa moarte oricum,pana la urma dorinta de a trai e un reflex.

  32. Unele concluzii ale oamenilor de stiinta ar fi ca vinovata de dependenta alcoolica este o gena. La cei care fac parte din aceasta categorie este nevoie de multa vointa.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.