Luna Jazz-ului

Luna Jazz-ului

Mă prinde iar nervul că este al doilea an consecutiv că pierd distracţia de la Gărâna. Acu’ drept îi că nu orice prost ajunge să stea atâtea luni în ObamaLand, deci ar fi mai sănătos pentru relaţia mea cu sfinţii de pe norişori să fiu recunoscătoare pentru aceşti doi ani şi să nu mă încurc în detalii.

La fel de adevărat este că în ultimii ani mi-am făcut un “reflex” în a-mi petrece câteva zile pe dealurile respective, pline de muzică bună şi de oameni frumoşi. Dar, dacă eu nu apuc, poate reuşiţi voi să vă “debranşaţi” de la afaceri, şefi nesuferiţi şi dracii de zi cu zi pentru 4-5 zile de aer curat şi artişti pe care nu-i vezi chiar la toate colţurile.

Şi anul ăsta spre final de iulie (21-24 iulie), în Gărâna se va strânge populaţia unui mic oraş, oameni de toate vârstele şi orientările profesionale, iubitori de acorduri ceva mai complexe şi mai gândite, decât muzica “de zi cu zi”. Nu vă plictisesc cu poveşti de adormit copiii, nu vă plictisesc cu liste de artişti, puteţi şi voi citi pe situl oficial (Boss, într-un final aţi renunţat la flash ;)).

Aş dori să vă povestesc despre locurile alea superbe, ce vor fi pline de tineret şi “bătrânet”, de oameni tunşi regulamentari şi de pletoşi. Gărâna e FRUMOASĂ punct, iar locaţia festivalului are un farmec uriaş. Aş putea să vă povestesc despre mâncarea bună de acolo, pe care o veţi putea savura. Sau despre pârâul care curge prin apropiere şi al cărui mal este înnecat de corturi pestriţe şi de cântec de chitară seara.

Cel mai mult aş dori să vă spun că nu sunt multe evenimente de acest gen în care să se INVESTEASCĂ ATÂT SUFLET. Iar pentru asta stau dovadă 10 ani pe care i-am petrecut lucrând împreună la 2 posturi de radio cu “boss”, organizatorul festivalului, Marius Giura. Ştiu mai bine decât mulţi câte nopţi nu se dorm pentru acest eveniment, ştiu câte analize ies prost din cauză de stres, ştiu cum lucrează tot “clanul” pentru acest eveniment.

Am avut bucuria de a le fi alături în câteva ocazii şi, deşi am fost o roată minusculă în acest angrenaj, am simţit “first hand” ce draci poţi să ai cu un asemenea eveniment. Ce înseamnă întârzieri ale artiştilor, ce presupune să-i cazezi şi hrăneşti, ce presupune să ai de lucru cu oameni care încă nu au prins ideea că în zilele ale fac business cât pentru tot anul.

Este un eveniment pentru care o mână de oameni fac eforturi supra-omeneşti. Este un festival în care se investesc bani şi pasiune, un festival ţinut în picioare din pură dragoste de muzică şi din încăpăţânarea de a refuza să accepţi să suntem o naţie manelizată. Nu suntem, cel puţin nu miile alea de oameni care vin anual să respire acelaşi aer cu muzicieni pe care poate îi adoră din pruncie.

Nici anul acesta nu voi ajunge acolo, dar ştiu că va fi încă o reuşită. Dacă aveţi timp şi posibilitate, mergeţi la Gărâna. Şi plătiţi biletul, nu săriţi gardul. Oamenii aceştia au pus tot ce au putut într-un asemenea eveniment, hai să fim siguri că-l pot organiza şi anul viitor.

Orice share ajuta. Multumesc.
Share on Facebook
Facebook
Pin on Pinterest
Pinterest
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on LinkedIn
Linkedin

3 Comments

  1. Dap, anul asta merg negresit. Cabana e rezervata de acum 2 luni si sunt convinsa ca voi avea cele mai misto zile pe vara asta, avand in vedere ca sunt singurele mele zile dedicate concediului.

  2. de cand nu am ami ascultat un jazz in liniste ….da sa mai merg…la un spectacol de jazz….abia cu chiu cu vai am fost la “Egoisul” cu Radu Beligan…care mi-a umplut sufletul…..sper sa am si eu tim de mine sa merg la un spectacol de jazz…cat de curand!

  3. Nu am fost la nici un concert cu muzica jazz dar as merge. Sunt curioasa sa vad cum reactioneaza lumea si cum se comporta…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.