Physical Address
304 North Cardinal St.
Dorchester Center, MA 02124
Bogații cu 1000 de euro salariu/lună
Nu fac politcă, deci nu veți citi aici idei despre partidul x sau y. Că din partea mea toți sunt niște gunoaie ordinare, deci nu merită să stric niște pixeli pe ei. Citind însă acest articol mi-am amintit despre o chestie care pe mine mă cam râcâie, faptul că pentru noi, românii, un salariu mai de doamne ajută este deja chestie de „chiaburie”.
Irelevante treptele respective de impozitare, rămâne problema că un salariu de 1000 de euro pentru noi, românii este deja o chestie SF. Sunt unii care fac banii aceștia, dar destui care câștigă salarii mizere și nu poți spune că toți sunt putori sau că nu merită mai mult.
Cât de mult înseamnă 1000 de euro? ENORM pentru mulți români, normal pentru unii, prea puțin pentru un procent infim. În general însă, dacă mă întrebați pe mine, cam de pe acolo ar trebui să pornești pentru un trai aprox. decent. Deci nu lux, ci o minimă decență.
Pe aici, la americani, multe prețuri sunt MAI MICI decât la noi. Am stârnit valuri de șoc și de oroare în țară, când am dat niște prețuri comparative: combustibilul este aici cam 1 dolar pe litru, am cumpărat un laptop acum 2 ani la 560 de dolari, în România același produs era 5000 de lei, jeanșii mei sunt 50 de dolari aici, în Timișoara erau peste 500 de lei perechea, Adidașii îi iau la 40-70 de dolari, în România nu am scăpat sub 100 de euro, laptele este mai ieftin decât în țară, mâncarea are prețuri comparative SAU MAI MICI, pâinea este mai scumpă detașat aici: în jur de 3 dolari (mai mult sau mai puțin, depinde de tipul ei sau de magazin).
Există o groază de cupoane, sales și tot felul de combinații, încât prețurile care sunt de obicei micuțe, pot ajunge la niște valori incredibil de mici. Dacă nu ești „hipster” să mergi doar pe colecțiile din anul ăsta la haine sau să faci coadă la noul iPad, găsești produse excelente la prețuri foarte bune. Și un Black Friday aici sau orice campanie de ieftinire ocazionată de vreo … ocazie sunt REALE, nu rahaturile noastre, cu prețuri umflate înaintea campaniei și scăzute de ochii lumii în timpul campaniei. Or fi având yankeii multe păcate, dar nu-și bat joc de ideea de „sales”.
Deja doar din punctul ăsta de vedere începi să te gândești cât de „ușoară” este viața pentru români. Apoi ne gândim că un american câștigă câteva MII de dolari pe lună, iar un român, dacă face mia de dolari, este deja „baștan”, iar onor „conducătorii” consideră că de la un asemena salariu (sau valori similare) este normal să impozitezi la maxim, că doar au de unde. Mă distrează cum dau domnii din aer tot felul de cote din astea, fără să înțeleagă că problema uriașă a românilor este exact faptul mia aia de euro e așa un mare lucru, când probabil de acolo ar trebui să se înceapă salarizarea.
E aproape amuzant, dacă nu ar fi trist, că indivizi care probabil ultima dată au numărat 800 de lei plătind vreo masă la restaurant consideră că este normal ca oamenii care muncesc să trăiască din 800 de lei. Și, dacă dă naiba să câștige câteva sute în plus, trebuie impozitați mai mult, că se obișnuiesc cu binele. Nu stau să discut ce trebuie făcut la nivel de țară pentru a aduce cu adevărat românii la un mod de viață DECENT, că nu e treaba mea. Eu sunt o proastă cu blog, nu sunt aleasa națiunii să fac și să dreg. Nici nu doresc să intrăm în discuții că oricum nu-și merită oamenii banii, pentru că sunt destui români care muncesc SERIOS pe salariile astea mizere.
Rămâne o situație foarte tristă și o idee pe care o tot împing și indivizii cu ciolanul sub nas: că un salariu de 4000+ lei este uriaș. Că este anormal, că trebuie supra-impozitat, că este obținut probabil ilicit și alte idei din astea pe care prostimea le bagă pe gât pe nemestecate. Nu, un salariu de 1000 de euro nu ar trebui să fie anormal într-o țară care nu-i chiar în fundul Africii. Nu ar trebui să fie anormal când prețurile noastre sunt „aliniate” cu alte țări în care se câștigă într-o lună cât câștigăm noi într-un an sau chiar mai mult, când oamenii muncesc și studiază, pentru că nu toată forța de muncă din România e formată din loaze.
E mai ușor să faci populația să creadă că un salariu mare „merită” să fie penalizat, decât să încerci să aduci economia într-o situație în care salariile de 800 de lei să fie inexistente. Nu pentru că se pune Statul să decidă cât și cum este „minimul”, ci pentru că oamenii pot pune la punct afaceri bune, că pot angaja oameni serioși, pe care să-și permită să-i plătească decent. Dar mai e mult până acolo, dacă vom mai ajunge acolo …
Așa că momentan hai să-i înjurăm pe cei care mișcă totuși ceva și eventual să impozităm cu 80% salariile peste 1000 de lei. Să se știe o treabă. Ori suntem o țară de cerșetori, ori nu ne mai jucăm.
Adevarat, se pune in discutie diferentierea impozitului pe venit, dar e pus pentru cei cu venituri mici.
La un salariu de 800 RON un 50 RON la salariu e o suma importanta…pe cand la 4000 RON daca ti se iau 100 RON nu simti atat de mult.
Referitor la impozit, aici este o mare nedreptate. Unde locuiesc eu acum la sfarsitul anului se trage linie si declari venitul, daca ai mai putin de 5000 de euro (mai inainte era 11.000 euro) nu platatesti nimic impozit 0. Cine trece de aceasta suma se impoziteaza procentual. Asa sunt protejati cei cu venituri mici carora se acorda si niste ajutoare in bani.
Sa fim seriosi, cine poate ‘supravietui’ cu salariul minim?
Nu impozitele sunt de vina, in comparatie cu alte tari Romania are impozitele destul de mici. Faptul ca suntem platiti cu nimic e problema.
Sunt curios pana unde se poate ajunge si cat de departe vor sa mearga.
Eu am auzit ca in unele tari mai dezvoltate(unde salariile sunt mult mai mari) taxele depasesc si 50%, in marea majoritate taxele nu-s unice. As prefera varianta asta, problema noastra e ca nu avem o economie puternica si asta nu se face in cativa ani… mai ales ca suntem in urma rau de tot fata de celelalte tari.
Am așa o boală pe măsurile astea populiste care nu-s bune de nimic.
Legat de prețuri, peste tot prin Europa mi se par mai mari ca în SUA. Chiar glumeam la un moment dat că schimbul valutar se face la nivelul 1$ = 1€. Mai bagi și niște TVA pe ici pe colo și ajungi la niște diferențe consistente. Nu că n-ar putea fi ceva mai mici decât sunt acum, doar că nu e așa de ușor de realizat.
E vorba doar de salariile bugetarilor.
Intr-o societate care nu sanctioneaza cu adevarat ma tem ca cei care inteleg cu adevarat ce ai scris tu aici sunt minoritari si mult prea scarbiti pentru a se implica.
Toata lumea s-a obisnuit sa vorbeasca despre salarii. Despre valoarea lor nominala si despre oportunitatea de a le mari/micsora/impozita… modifica. Nimeni insa nu ridica problema nivelului de trai, adevarata valoare a banului…
Ii impoziteaza pe astia cu 1000 E salariu iar pe aia cu 10.000 E nu!
1. Preturile marfurilor industriale, manufacturate, sunt mai mici ca la noi si ca in Europa de Vest (TVAul lor e mic, iar lanturile de distributie, de la supermarket si dealerul de masini pana la micul magazin privat, sunt aranjate in asa fel incat sa traiasca din volumul de vanzari). Preturile serviciilor (de la un tuns pana la chirie sau asigurare de sanatate) sunt de 4-5 ori mai mari.
2. Ca exemplu, in Austria si Germania pretul alimentelor e tot cam ca pe la noi si in cateva cazuri fericite mai mic, Italia sau Spania e ceva mai mare, in Belgia e vizibil mai mare, iar in Franta e IMENS. Fara nicio exagerare. La supermarket in Paris, un plic cu 10 felii de salam e 3,5 EUR. Cat e un salam intreg, 100 EUR!!??
3. Problema uriasa a romanilor este exact faptul ca mia aia de euro e asa un mare lucru. Nu sunt ironic deloc.
De fapt, radacina tuturor ciondanelilor din ultimii 6-7 ani, de la “sa la confiscam masinile alora” pana la “hai sa-i executam pe stadioane” nu e nici Basescu, nici Ponta, nici Bruxellesul, nici cursul euro, nici salariul de 800 RON. Fiindca daca ar fi fost toate astea ar fi inceput bataia in 2003, cand mi se propunea la angajare (oriunde) frumoasa suma de 3 milioane ROL, fiindca asa trebuia sa aiba un debutant cu studii superioare (si asistentii universitari aveau 2,5 milioane). Sau in saracia lucie si mineriada din 1999. E altceva: faptul ca aici, din diverse motive mai complicate, e imperiul banului, in care totul depinde de a avea bani sau o calitate necesara pentru a-i castiga in viitorul apropiat (de la talentul profesional, noroc si pile, daca esti profesionist, pana la dibacie si lipsa de scrupule, plus pile, daca ai ales cariera de interlop). E destul sa ai ceva in buzunar, la orice ora din zi sau din noapte, si la primul non-stop gasesti orice (spre exemplu, in Austria asta nu se intampla, la ora 19 toate magazinele au lacatul pe usa). De la whisky de 12 ani si ciocolata belgiana daca mergi 100 de metri pana la Agip, pana la gagici de 20 de ani si ciocolatii de la solar, daca deschizi Libertatea 🙂
Ori atata vreme cat totul e facut ca banul sa circule, sa isi schimbe proprietarul in toate modurile posibile, 24/7, e natural sa crezi ca oricine nu e profesionist (cinstit sau interlop), nu are masina, calculator si bani, nu valoreaza cu nimic mai mult decat un cacat in ploaie. Si asta include comunistul, pensionarul, somerul, tiganul care sprijina usa blocului cu berea proasta in mana. Sa te crezi James Bond, sau, vorba lui Andrei Gorzo, ideea unui copil de 8 ani despre James Bond, fata in fata cu niste gandaci.
Parca ei ar fi mai multumiti sa ramana la fel de saraci ca inainte si sa creada ca un salariu merita penalizat… sau ca atitudinea pe care ti-o da un salariu sau o diploma universitara trebuiesc penalizate. Cu ceva mai mult decat un impozit. Cu Gherla, Aiudul sau Canalul.
Spuneam eu aici ceva despre parveniti.
~Nautilus
Ramona, tu ignori o chestie in articol: dimensiunile pietei. Vanzatorul traieste din volumul de vanzari multiplicat cu adaosul comercial, e clar asta sper.
Daca in SUA iti vine vaporul cu laptopuri direct din China, si tu urmeaza sa vinzi 10`000 de bucati in 3 saptamani, iti faci altfel calculele decat un vanzator roman care va vinde 1`000 de bucati in 3 luni.
Nu neg c-ar fi romanii lacomi, hoti si in general incompetenti cu comertul. Da’ pe langa aceste defecte exista si niste constrangeri naturale, ce-i fac si pe cei mai bine intentionati dintre vanzatori sa lucreze cu preturi mai mari decat ale vecinilor nostri.