Antreprenorii români au fost MEREU singuri [A avea un SRL în România vs. SUA]

Antreprenorii români au fost MEREU singuri [A avea un SRL în România vs. SUA]

Am prins niște zile mai relaxate în această perioadă, așa că am prins iar chef de scris. Astăzi, ca pe vremurile de aur ale blogosferei, vin cu un răspuns personal la problemele ridicate de Marius: Antreprenorii din România au fost lăsați singuri.

Pentru că am din 2007 SRL în România și din 2019 LLC în SUA, încerc să explic cum se văd lucrurile din perspectiva mea și de ce consider că Statul român a fost mereu un dușman aprig al oricărei forme de antreprenoriat sănătos, de parcă nu de acolo se pot colecta bani frumoși.

Deschidere firmă România vs. SUA

În 2007 m-am gândit să-mi fac un PFA pe web design, pentru că aceasta era marea mea pasiune pe vremea aceea (aprox. obiectul meu de activitate și acum, deși merg mai mult pe online marketing și SEO audits).

Nu am putut să fiu PFA, pentru că nu am studii de specialitate. Adică Litere nu pușcă la web design, și nici Pedagogicul.

Deci facem SRL.

Am plătit vreo mie de lei unei contabile amice de familie, să înceapă ea procedurile. A ajuns, după 3 săptămâni de frecat ghișeele la concluzia că nu poate, pentru că nu e expert contabil. Bani aruncați, firmă încă nefăcută.

Noroc cu șeful, directorul postului de radio, care m-a pus în legătură cu jurista lui, o profesionistă în adevăratul sens al cuvântului. După alți bani (total undeva la 2000 și ceva de lei – salariul meu era de 1600), am reușit să am Dojo Design SRL.

A durat aproape o lună și jumătate, nici nu știu ce am semnat și cum, dar a fost interesant.

Când, în 2012, am schimbat numele firmei, a fost chiar și mai distractiv, că m-am plimbat eu pe la Registrul Comerțului și sfântul știe pe unde altundeva. O simplă schimbare de nume, că restul era la fel.

Fast-forward martie 2019.

Cuget că, dacă tot sunt work from home mom, hai să fac un LLC. Prietena mea, cea care ne-a ajutat și să luăm casa, a fost cea care s-a ocupat ONLINE de toată daraveaua. Am stat mai mult la discuții cum să se numească firma, decât să facem efectiv formele legale.

Azi după-masă am discutat cum să se cheme și unde e adresa, mâine dimineață am primit email de la IRS cu EIN (un fel de CUI).

Cât a costat? 300 de dolari.


Scurtă paranteză … dacă aveți nevoie de un finance broker în SUA, apelați cu încredere la ea. Este GENIALĂ!


Birocrație România vs. SUA

Mă amuză încrederea unora în stilul românesc de a susține mediul de afaceri, pentru că acum nu mai am dureri de cap.

Îmi amintesc cu scârbă toate porcăriile birocratice din România, cum plăteam contabilă, deși aveam luni când nu câștigam mai nimic, cum eram obligați să pontăm mai multe ore (sau să le plătim oricum), pentru că Statul român nu poate concepe că mi-am făcut firmă să fac bani lucrând puțin, nu 8 ore pe zi.

Din 2007, continuu, am plătit 60-70 de euro pe lună contabilă. Nu comentez necesitatea serviciilor ei, fără ea mă sânzuram deja probabil.

Aici nu am contabil.

Nu am ștampilă (nu am avut niciodată), facturile le fac din PayPal sau în word. Scriu doar cine e beneficiarul și cât să plătească.

În România am fost mereu stresată să puște serviciile cu CAEN-ul, aici pot să scriu orice, atât timp cât clientul plătește, e OK.

Semnături? Dacă am câte un client mai mare (a se citi corporație cu cifre de afaceri de multe milioane), am completat un W-9 form (online) și eventual un NDA (Non-Disclosure Agreement).

Clienții mai mici fără atâta conțopărie, trimit cec-ul, eu îl pozez și gata. Dacă în România erai tras de urechi și dacă nu erau perfecte semnăturile pe factură, aici am avut client care, în mare viteză, în loc să scrie numele firmei pe cec, a scris medical SEO.

Cecul a fost acceptat.

Că veni vorba de cecuri … am o aplicație a băncii pe telefon. Fac o poza cecului (față/spate), scriu suma și intră banii. Partea cea mai funny este că unul dintre clienți nu-mi mai trimite cec, îi face el pozele și mi le trimite pe telefon. Eu le printez, semnez pe spate și pozez print-urile.

Online banking fără probleme … avem un sistem numit Zelle, care trimite bani de la unul la altul ca la Paypal (pe bază de adresă de email). Spre deosebire de Paypal sau de sistemul românesc de bănci, Zelle și cecurile intră fără niciun comision.

La banca firmei am comision lunar de 15 dolari. ATM gratis, interogări gratis, cecuri gratis. Dacă țin 2000 de dolari în cont, nu mai plătesc nici ăștia 15 dolari.

Banca unde avem conturile personale are comision 6 dolari pe lună, dacă faci deposit de 500 de dolari sau 5 tranzacții, nu mai plătești nici banii respectivi.

Nu pot decât să plâng, retrospectiv, la gândul MIILOR de lei plătiți amproastelea în România pe tot felul de comisioane și minunății.

Taxe, ore lucrate, ITM

Anul trecut a făcut Mircea taxele, că eu am avut venituri prea puține să conteze, așa că le-am pus pe numele lui. Anul acesta le-am făcut eu, pentru că firma a produs, așa că am folosit TurboTax.

E un site pe care pui toate cele, scanezi formularele de salarii (primești la final de an un formular de genul) și CALCULEZI ce ai câștigat și cheltuit anul anterior. Am coroborat datele din Paypal și contul firmei (pentru costurile / veniturile din SRL), am calculat din conturile personale și am percurs toți pașii arătați de software.

Odată ce ai făcut treaba asta (bun, durează vreo 2 ore până răspunzi la toate întrebările și check-ui toate variantele posibile de deduceri), software-ul trimite informația la IRS și primești în 5 minute răspuns dacă e totul OK.

Dacă totul e în ordine, în câteva zile primești bani în contul stabilit de tine (asta în caz că primești „tax return”) sau se iau banii CÂND STABILEȘTI din contul stabilit de tine (în caz că ai de plătit taxe la stat și federale).

Anul trecut am primit bani de la stat, au intrat în contul lui Mr.Dojo în 2-3 zile, cred, anul acesta am stabilit să se ia din contul meu a doua zi. Și s-au dus, apoi mi-a venit „hârtia” de la IRS, cu care m-am prezentat la bancă pentru împrumutul imobiliar.

Pentru că anul anterior am făcut doar taxe pe persoană fizică, am ales varianta gratis, anul acesta am plătit 175 de dolari pentru planul de business, necesar să pun și LLC-ul. Deci cam 2 luni de contabilă plătită de-a f.tu-i pomana în România.

Nu am normă de muncă, nu plătesc taxe pe 2 ore sau 8 ore. Pe statul american îl doare în dos de poveștile astea.

Nu am ITM, nu trebuie să fac fișă medicală în industria mea și nici nu plătesc anual semnătură electronică (nici nu-mi mai amintesc toate aberațiile pe care trebuia să le știu/rezolv în România, pentru a face același lucru … să stau pe canapea să fac situri).

Ce a făcut statul american pentru SRL-ul meu pe pandemie?

2020 a început bine pentru firma mea, am făcut niște bani frumoși în primele 2 luni. Apoi, din martie, a bătut vântul nasol de tot. Cam la fel ca și în multe alte firme de prin toată lumea.

Pentru familii s-au dat, cred, deja 3 tranșe de stimulus, ceva de genul 2800 de dolari, 1800, 1400 etc. Nu mai țin exact minte numerele, trebuie să întreb consortul că el ne avea pe răboj anul trecut.

La sfatul unei prietene (săru’mâna, doamnă :)) am aplicat pentru o chestie care oferea o anumită sumă săptămânală, pe care o accesai intrând în sistem și specificând dacă ai câștigat săptămâna respectivă mai mult de 500 de dolari sau nu.

Cum nu am câștigat nici un sfert din banii respectivi în lockdown-ul prelungit, am primit bani timp de 5 luni. Hai să spunem că Mr.Dojo primea 2400 mergând la lucru (din fericire a fost essential worker, deci nu și-a pierdut serviciul), iar eu vreo 3200 stând acasă. Lunar, cât a durat programul.

Au reluat mai spre finalul lui 2020, dar nu am mai aplicat, pentru că am prins niște clienți serioși și treceam bine merci de barem.

Dar, cât chiar chițăiam de foame în plină pandemie, m-am descurcat cu banii respectivi. O companie mai mare nu avea probabil nici bani de semințe din asta, dar un LLC mic ca al meu a putut respira și supraviețui.

Sper că și statul român a fost darnic cu „supușii” săi, nu doar în promisiuni, pentru că aici s-a spus azi ceva și în câteva zile au fost banii în cont.

Nu este vorba de pomeni sau de favoruri, pentru că am fost cu toții forțați să stăm în casă, multe afaceri care lucrau cu publicul au picat în nas, deci economia s-a dus nasol în jos. Noi ne-am făcut datoria: am stat acasă și ne-am distanțat cât s-a putut (eu am mers de 4 ori în total în clinica unui client, asta după octombrie, când eram teoretic în relaxare).

Găsesc ușor de folosit acest sistem, nu am mers la un ghișeu în probleme de firmă decât să deschid contul și apoi să fac un bank check pentru a trimite parte din banii de avans în contul soțului, nu am facturier, nu am ștampilă, încă nu am contabil (poate la următorul tax season, dar nu știu nici asta), totul este online, cel mult dai un telefon.

Banii care trebuie să vină de la stat vin în câteva zile maximum, taxele se fac destul de simplu, dacă ai un pic de răbdare și în general nu am senzația că-și bate careva joc de mine, pe banii mei, așa cum am avut-o ani la rând cu SRL-ul românesc.


Care pe unde aveți afaceri (România sau afară), cum vă este vouă? Cum v-a ajutat statul vostru să treceți peste pandemie?

Orice share ajuta. Multumesc.
Share on Facebook
Facebook
Pin on Pinterest
Pinterest
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on LinkedIn
Linkedin

11 Comments

  1. In Romania statul a dat ~2000 de euro pentru fiecare PFA cu scaderi fata de 2019. Au mai fost si ceva stimulente pentru firmele mari, iar unele n-au fost date nici acum, doar promise. Au fost alte tipuri de stimulente: inca 2000 euro pentru orice fel de achizitie pe PFA/ SRL daca aveai cifra de afaceri mica, iar acestea cresteau gradual. La masura 3 nu au dat nici acum banii, 1 si 2 s-au dat. Apoi a stimulat cu 41%, in functie de industriile afectate. Unele ajutoare inca sunt valabile. Ah, totul online, pe site-ul ministerului. Plus renuntarea la orice penalizare din ultimii ani, daca aveai vreo datorie ceva. Cred ca horeca inca primeste ceva bonusari. Cred ca mai primesc si cei care fac telemunca.

    Altfel, Romania a fost deschisa in afara de cele 2 luni de zile de haos. Cu restrictii pe domenii, dar a fost deschisa. Fata de ce am auzit de alte tari, puteam face orice. 🙂

    • dojo

      Asta e bine. Aici a fost lockdown mai strict cam 2 luni, apoi s-au deschis unele tipuri de industrii, apoi altele. Somajul a fost la un “all time high”, dar, imediat ce s-au deschis firmele s-au absorbit foarte multi inapoi in economie. Plus ca, atat timp cat dolarul este “moneda” dorita de toti, s-au putut tipari bani la gramada.

      Partea buna, daca ai fost frugal in perioada asta, a fost ca te-ai trezit cu niste bani pusi deoparte. Asa ne-am luat noi casa, necheltuind amboulea banii primiti de la stat si ce am castigat pe firma dupa luna octombrie.

  2. Mă bucur că vă descurcați în State. Eu nu am mai povestit pe blog, dar pe partea de înființare firme s-au mai simplificat și la noi lucrurile. Prima firmă făcută în 2011, a doua anul trecut, că am zis să susținem statul în pandemie. A fost mult mai simplu la a doua, și mai ieftin, nici nu ne-am mai bătut noi capul, am plătit vreo 700 lei unei firme specializate, deși probabil am fi putut noi rezolva tot în 1-2 zile, dar nu aveam timp.
    Teoretic nici la noi nu mai e nevoie de ștampilă, practic mai ai firme sau instituții de stat blocate în trecut. Facturile le emitem și trimitem direct din SmartBill, la bănci cel mai mult se apropie de ce zici tu ING-ul, mai ales pe persoană fizică, iar la ajutoare de la stat nu știu, am fost norocoși si am avut clienți care au mers ok și pe pandemie.

    Rezumând, se schimbă și în .ro lucrurile, dar încet, cam la 5 ani de zile vezi diferențele mari.

    • Ieri citeam o chestie la Fan Curier legat de stampila. Nimeni nu o mai cere, mai putin judecatorii. Acolo, daca ai probleme cu ceva tert ai nevoie de stampila, nu doar semnatura. Plus ca sunt anumite persoane la anaf care tipa de stampila(dar acolo s-ar putea sa fie ceva specific – ceva profesie liberala – psihologic.

    • dojo

      E bine ca s-a mai simplificat, ca inca am cosmaruri cu dosarele de facturi, uitat stampila acasa, faptul ca nu am scris nus’ ce chestie pe factura etc. In fiecare luna, cand mergeam la contabila, ma apucau frisoanele.

      Comparativ cu ce platesc aici, am platit MULT mai mult in Romania pentru venituri sensibil mai mici. Pun aici si costurile de contabilitate, toate chestiile pe care trebuia sa le ai/platesti, impozite etc. Fata de asta cred ca mai rau stau italienii, ca am o prietena pe online cu firma in Italia si la ea e chiar si mai cu cantec decat in Romania 😀

      • Da, confirm si eu cu Italia. E ciudat tare acolo, am ceva rude si deh. 🙂

  3. Dojo da, dar sunt și aspecte bune. Uite, de exemplu taxele pentru a scoate banii legal din firmă, adică profitul. Am căutat la un moment dat pentru micro costurile pentru alte țări, la noi sunt printre cele mai mici din UE – 5% impozit pe dividende, 1% impozit pe venit dacă ai un angajat și cam atât. Not bad, dar repet, pentru micro, la firme mari sunt și alte opțiuni.

    • La cate presiuni se fac in ultima vreme cred ca n-o sa mai avem asta prea curand. 🙂 Si culmea, daca tin bine minte, treaba asta s-a facut in era Dragnea.

  4. Off topic: blogul arata mai bine asa, imi place noul design.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.