Trecutul nu-ti face viitorul

Trecutul nu-ti face viitorul

Vorbesc destul de rar despre o anumită perioadă din trecutul meu, chiar dacă nu am nicio vină pentru cele întâmplate. Sunt puţini oameni, printre cunoscuţi, care să-l cunoască şi nu am făcut niciodată eforturi să-mi promovez aceşti ani. Nu mi-e ruşine, că până la urmă oricine are ‘scheleţi’ prin dulapuri, dar nici nu-mi face plăcere să vorbesc despre nişte oameni de nimic şi mai ales să fiu privită cu milă, pentru că respectiva poveste cam asta inspiră.

Ca orice om pe lumea asta, am avut aproape 33 de ani de bune şi de rele. Mă pot lăuda că momentele alea negre nu mi-au fost multe şi insuportabile, plus că viaţa ştie să-ţi mai servească şi miere uneori, iar pe mine m-a şi îndulcit.

Vorbesc deschis despre adolescenţă şi despre faptul că Revoluţia mi-a lăsat familia descoperită în faţa unui Capitalism la care ne-am acomodat cam greu. Cu două pensii normale şi un salariu mic de bugetar, banii au fost mereu la ordinea zilei pe sistemul ‘dar puţini mai sunt’. Şcoala a fost ceva important pentru ei, aşa că au pus totul la bătaie pentru asta, plus că mereu mi-au insuflat plăcerea de a munci.

Educaţia respectivă a dat foloase, dar nu despre asta doresc să vorbesc, nici să-mi ridic (din nou) osanale.

Mi-ar plăcea să discutăm despre ATITUDINI.

Am fost învăţată să studiez şi să muncesc, să nu pun mâna ce pe nu este al meu, să-mi văd în general de treaba mea. S-a pus mare accent pe ideea de a deveni ‘cineva’ iar asta pentru ai mei se traducea prin şcoală şi un serviciu de bun simţ. Şi independenţă financiară, pentru că, printre lecţiile de viaţă primite în sânul familiei s-a numărat şi una mai ciudată pentru o femeie: să nu depinzi de nimeni.

Mi s-a spus mereu să îmi câştig eu banii şi să nu fiu dependentă de bărbat. Chiar dacă nu am un salariu la fel de bun (se ştie doar că în general ei aduc mai mulţi bani), banii mei ajută în casă, plus că nu mă voi simţi niciodată ţinută de altul. Să nu mai vorbim că două salarii îs oricând mai bune decât unul singur.

În astea 3 decenii de viaţă am cunoscut oameni ce s-au realizat şi oameni ‘rataţi’. Iar trecutul lor de multe ori a fost irelevant. Sunt destui oameni ce au plecat de acasă copii fiind, cu un rând de haine, şi care au realizat multe prin muncă. E plin de copii de bani gata care nu au făcut nimic, decât să spargă banii părinţilor, sau oameni ce nu au realizat nimic, deşi au avut un start excelent în viaţă.

Nu cred în limite, cred că, prin muncă şi încăpăţânare, poţi realiza multe în viaţă. Trecutul deci, chiar dacă îţi dă un start târziu în cursa vieţii, nu te poate ţine să nu sprintezi la un moment dat şi să recuperezi handicapul.

Dar familia …

V-am povestit acum câteva zile despre o prietenă din copilărie. A avut o copilărie totalmente aiurea, se pare însă că nici acum, ca femeie de 30 de ani, nu reuşeşte să se ridice din mizerie. Şi o vină enormă o are chiar mama ei.

În familia mea s-a ‘cântat’ mereu că trebuie să învăţ, să muncesc etc. Am tras la şcoală, am muncit imediat după ce am luat Bac-ul, mereu mi-am dorit să câştig mai bine, să realizez mai multe. M-am înconjurat de oameni care m-au încurajat tot pe tema asta. Am avut prietene studioase şi din familii în care învăţătura era pe primul loc. Am avut prietene sărace, am avut prietene de bani gata. Dar munca şi studiul au fost primordiale.

Mi-am găsit mereu prieteni adulţi (8-10 ani în plus faţă de mine), care erau un exemplu excelent de realizări şi maturitate. Mi-a folosit enorm, pentru că mi-ar fi fost ruşine să nu realizez ceva. Îl am pe iubi, primul care m-a luat de ‘urechi’, pe când găseam alţi vinovaţi pentru veniturile mici şi problemele financiare ce nu se mai terminau. Nu pot spune că mi-a fost al naibii de drag, când mi-a arătat că eu ‘ratez’, nu alţii, dar am înţeles că nu spunea tâmpenii. În ultimii ani am crescut enorm în ‘carieră’ şi nu doar, numai pentru că am avut un punct de reper şi nişte sfaturi bune.

Spre deosebire de mine, prietena asta a fost mereu înconjurată de o familie de alcoolici şi cerşetori. Maică-sa nu cred că a lucrat vreodată, tatăl cerşea, după ce şi-a pierdut picioarele tocmai din prostia lui. Nu a avut prieteni ‘realizaţi’, nu a avut exemple în familie că, dacă vrei, poţi.

Uite de ce cred eu că trecutul poate să-ţi îngreuneze ascensiunea, dar nu te poate ţine în loc. Ai însă nevoie de un climat propice. Ai nevoie de oameni care să te încurajeze să faci, să studiezi, să creşti. Dacă te poţi înconjura de asemenea oameni şi eşti destul de hotărât, poţi ajunge unde nici nu îţi imaginai. Iar părinţii ar trebui să înţeleagă că prostiile lor şi lipsa de educaţie, distrug destine. Pentru că ăia mici la ei cască ochii şi de acolo îşi iau primele lecţii de viaţă.

 

Orice share ajuta. Multumesc.
Share on Facebook
Facebook
Pin on Pinterest
Pinterest
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on LinkedIn
Linkedin

14 Comments

  1. Uf, sunt multe de spus pe tema asta. Eu nu cred ca depinde de familie, ci de caracterul tau. Cunosc oameni care vin, ca si tine, din familii super, familii pentru care munca si demnitatea erau valori importante, care si-au educat copiii exact cum ai fost tu educata. Cu toate astea fetele din familia la care ma refer nu au privit viata in acelasi fel in care il privesti tu, pentru ele reusita suprema in viata e sa-ti gasesti un prost cu bani si sa iti iei aifon :))

    La fel, cunosc persoane din familii cu cel putin un betiv care au fost motivate de situatia lor familiala si s-au zbatut pana cand au reusit sa iasa din mocirla si sa-si faca o viata (si un viitor)

    Cum iti spuneam si intr-un comentariu la alt articol, cunosc o gagica care si-a inceput viata sexuala la 12-13 ani – ceea ce pentru noi era “wow”. Chiar si acum cand te gandesti asa, la ce te gandesti? Asta o sa aiba un copil de tanara sau o sa treaca prin patul a 100 de barbati si la 20 de ani o sa stie si ea sa lege o propozitie de genul “mama are mere” ca mai multe cuvinte nu o sa aiba in cap. Uite ca si fata respectiva a dovedit ca toate prejudecatile sunt degeaba. Acum are in jur de 30 de ani si e foarte inteligenta, foarte “citita” cum se spune, e un om normal si fericit.

    Asa ca eu nu cred ca depinde de mediu/familie/trecut/experientele trecute. Toate astea probabil ca te influenteaza, intr-adevar, dar intr-o masura mult mai mica decat ne place sa credem (am zis “ne place” pentru ca deseori ne folosim trecutul ca scuza). In realitate totul depinde de tine si de samburele ala pe care il porti in suflet: esti suflet de luptator sau de las?

    • ela

      da-mi voie sa te contrazic Anca
      Cunosc si eu oameni in situatii similare si faptul ca doar unii nu a terminat intr-o ipostaza ‘prezisa’ de prejudecati a fost intotdeauna rezultatul oamenilor din jur, inclusiv a parintilor sau a timpului petrecut cu ei. Din trei exemple
      – una sta acasa cu parintii nemaritata, din pacate primeste in continuare un exmplu prost, pe care o emuleaza in continuare
      – a doua a intalnit la 16 ani omul visurilor si a plecat de-acasa iar acum are doi copii si e fericita
      – a treia a plecat abia pe la 20 de ani de acasa, insa cat a stat cu parintii a facut tot felul de acte de rebeliune ce-l impingeau spre calea prezisa – dupa ce a plecat a descoperit ca poate avea si scopuri marete in viata si la fel e asezata la casa ei cu doi copii, si realizata
      Concluzia ar fi ca depinde foarte mult de parinti – iar daca acestia iti taie aripile sau de trag in noroi mai bine fara ei.

  2. ai foarte mare dreptate Dojo,dar daca stam si ne gandim..si daca parintii nu iti dau un sut in fund,un avant ca sa te realizezi si sa te incurajeze,daca esti destul de puternic si ai vointa poti realiza si singur asta..fara ca cineva sa te impinga de la spate..trebuie doar sa realizezi ca pentru tine lupti nu pentru altii..si tie iti faci bine nu altuia.

  3. Climatul acela despre care vorbesti, parintii care sa te incurajeze si sa te sfatuiasca la timp, un mediu in care sa te dezvolti pozitiv, gasca de prieteni… vor reprezenta la un moment dat trecutul. Daca acest trecut nu te favorizeaza depinde de taria de caracter si de cat de mult iti doresti sa reusesti.

  4. Orice problema care nu te-a lovit in trecut te ia mereu prin surprindere in viitor.
    Raman la parerea ca trecutul are un rol benefic.

  5. Si eu cred ca familia are un rol decisiv in tot ceea ce reusesti sau nu mai tarziu. Restul sunt exceptii care confirma regula.
    Uneori sunt suparata pe ai mei, nu suntem cumva pe aceeasi lungime de unda (si nu vorbim de divergente intre adolescenti si copii, am depasit demult varsta), dar pe urma apare beculetul acela care imi spune: totusi, sunt oamenii care te-au tinut intr-o facultate, si nu le-a fost usor, si te-au invatat sa tragi tare, ca lucrurile bune cu munca vin in viata… Si atunci imi dau seama cat gresesc fata de ei si ca sunt o norocoasa.

  6. Viata fiecaruia dintre noi este influentata de trei factori: educatie, caracter si vointa. Educatia se dobandeste in familie si in scoala, caracterul se formeaza de-a lungul intregii vieti, iar vointa… ei bine, eu cred ca vointa de a reusi in viata face diferenta. Sa ne hotaram ce vrem; acesta e primul pas pe care trebuie sa il facem ca sa obtinem ce vrem de la viata!

  7. poti spune ca trecutul nu conteaza pentru unii dar prin trecut ne-am format noi, faptele, ideile , parerile pe care le-ai trait te-au format pe tine ca persoana si te-a ajutata sa-ti formezi un caracter, o personalitate….speram ca pentru multi sa incline spre bine dar multi sunt si distrusi de un trecut obscur…este pacat…

  8. de cele mai multe ori trecutul ne ajunge din urma … uneori ne dam seama alteori nu si tot asa …. dar atunci cand simtim ca anumite lucruri din trecut se invart intr-un cerc vicios in prezent, incepem sa ne punem si intrebarile de rigoare ….

  9. Ori de cate ori vine vorba despre asa ceva folosesc ideea “educatie, cultura, anturaj, credinta”. Nu discut despre “gene” si despre “stele” cu multi. Iar despre “campul mofic” pomenesc rar.
    Sunt foarte multe influente, de ordin fizic, mental, emotional. Si nu poti scoate ceva din “ecuatie” si totusi sa ajungi la acelasi “rezultat”.
    Modul in care “raspundem” depinde de foarte multi factori. Tot ceea ce s-a intamplat in timp “pana la tine”, tot ceea ce se intampla din momentul in care spermatozoidul “o ia in sus” catre ovar, influenteaza viitoarea fiinta. Fiecare secunda, fiecare eveniment.
    Ceea ce putem noi face este sa vrem sa evoluam. Daca intelegem ce inseamna “evolutie”. O sa ne iasa sau nu … nu depinde numai de noi.
    Cred ca ideea de “self-determination”, “omul care isi ia in maini propriul destin”, este buna pentru politica. La nivel de individ totul conteaza – trecutul, prezentul si viitorul.

  10. Parintii au crescut si ei intr-o familie si depinde ce nivel a avut acea familie si asa mai departe. Viata pe care o are cineva depinde si de sansa lui de a se fi nascut intr-o anumita familie sau nesansa de a se fi nascut in acea familie. Un copil nu poate sa-si aleaga parintii si famila. Dar conteaza mult asa cum spunei si tu acea “clipa de desteptaciune” care ajuta o persoana sa iasa dintr-un anumit mediu. Si asta poate fi tot o sansa!

  11. Conteaza mediul, familia, insa important este individul, ,, materialul” intelectual . In ceea ce priveste trecutul nu trebuie uitat indiferent daca e bun sau rau, dar omul trebuie perceput la prezent. Toti am trecut, trecem sau vom trece prin momente mai putin faste.
    Ce nu te omoara te intareste, sau cel putin asta ar trebui. E important sa fi sprijinit in ceea ce faci, conteaza foarte mult sprijinul, fie el si doar sub forma unui sfat…..Cheia daca ii pot spune asa e optimismul, curajul de a merge mai departe.

  12. Trecutul ne ajunge din urma mai devreme sau mai tarziu. Un om nu se poate schimba peste noapte. Ceea ce esti te urmareste toata viata, fie ca iti convine sau nu.

  13. mihai

    Noi suntem creatiile mediului inconjurator. Partea genetica are influenta doar cand este pusa in evidenta.
    Imi pare cinic sa incluzi intro statistica parerea despre evolutiei omului.
    In orice caz ai mare dreptate. 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.