Physical Address
304 North Cardinal St.
Dorchester Center, MA 02124
Spirit de turma la nivel mondial
Nici nu apucă trenul / avionul / autocarul să oprească la destinaţie, că lumea se îmbulzeşte la ieşire, de parcă s-a anunţat aterizarea unei bombe de ucidere în masă. O chestie familiară? Sigur că da. Numai la noi? Nu prea …
Până acum citeam pe bloguri şi vedeam pe la noi graba asta idioată şi concluzionam încă o dată că suntem mai aproape de copacul din care ne-a aruncat evoluţia, comparativ cu alţii. Mai nou am aşa o senzaţie proastă de mândrie că nu suntem singurii. Ciudată senzaţie şi bucurie, dar nu e neîndreptăţită.
Şi anul trecut prin plimbările noastre aviatice şi la zborurile de anul ăsta acelaşi eveniment. Nu apucă avionul să aterizeze bine, că toţi călătorii parcă au jar sub coadă. Şi nu mai pot da vina pe genele noastre păcătoase, că eram într-o mare de unguri, olandezi şi americani (la ultimul zbor) sau anul trecut printre polonezi.
Să te ferească însă ăl de sus când se ajunge la destinaţie, zici că pleacă avionul după 5 minute ca personalul şi ajungi la 2000 de km distanţă, dacă nu te mişti cu talent. Cel mai penibil este la aterizarea pe JFK, care are prostul obicei să fie cam mare. Anul trecut cred că a făcut avionul taxi vreo jumate de oră. Aţi ghicit, jumate de oră lumea stătea ca pe spini, mulţi pe culoar cu bagajele de mână agăţate de ei.
Culmea, singurii români (sau aproape singurii, poate mai era vreun exemplar) stăteau calmi pe locul lor şi aşteptau să se elibereze culoarul. Că doar nu simţeam nevoia să mă cocoşez cu 8 kile de laptop şi alte daravele din rucsac, nici să stăm ca soldaţii aliniaţi, până ajungem la o poartă să debarcăm.
Deh, lume, că nu mai pot spune că aşa-s românii 😀
în globalizare we trust 🙂
am ajuns odata pe JFK cu 1 ora inainte de termen ca a batut vintu’ din spate sau nu stiu … Ei bine, ora aia am petrecut-o pe pista!! Ca nu avea loc sa “traga” la scara!
pai pentru iesitul/intratul prioritar in avion se platesc bani grei! Normal ca vrei si tu sa fii cit mai aproape de aia de la business … si la indicatorul asta! 😉
Asta e prost, niciunul nu are “curajul” sa-si impuna punctul de vedere si prefera sa-l admita pe altul doar de dragul de a nu mai comenta ceva pentru ca nu-s in stare sa aduca un argument concret. Urat..
Eh, eu de mult ziceam că noi, românii, nu suntem chiar aşa cu ciungă-n păr şi că ‘ăi ţivilizaţi din afară nu-s nici ei mai răsăriţi. Dar până nu-i vezi cu ochii tăi pe berbecii din alte ţări…
exista o explicatie 🙂 daca reusesti sa fentezi/ inghiontezti/ sari suficiente persoane ca sa ajungi in fata, vei ajunge printre primii la “imigrations” si eviti coada, eu am stat si o ora jumate
Imbulzeli cu imbrinceli ca la Otopeni nu am vazut decit intr-un singur loc: Frankfurt. Dar era vorba de avionul spre Romania deci aceasi fauna.
bun. eu nu inteleg de ce aia care asteapta tramvaiul cand opreste in statie sar in usi si nu-i lasa pe ceilalti sa coboare. in timisoara e moda mare treaba asta. mai ales batranii. zic din observatii pentru ca eu am circulat o singura data cu tramvaiul
Peste tot e moda asta, si-n Bucuresti si-n alte orase, e o frica educata din generatie in generatie sa te grabesti asa
Pai sa urce primii, nu cumva sa nu mai aiba loc si sa astepte alt tramvai… de parca s-ar grabi undeva “batranii” sau mai e o varianta, la noi nu se prea respecta batranii pentru a le ceda locul, asa ca se grabesc sa prinda un loc pe scaun.
Oricum, noi ne batem la niste cozi infernale si pentru a plati impozite sau alte dari din prima zi, chiar daca termenul este de cateva luni.
Multumesc lui D-zeu ca a inceput si la noi sa mearga platit cam orice online, ca eu nu suport cozile.
Nu stiu cum cu avionul… Dar cu bus-ul e foarte aiurea. Lumea nu te lasa să cobori, că imediat vor să urce. Iar cand e de coborât nu ti-ar face nimeni loc, stau toţi in uşa.
eu prefer mersul pe jos pe distante scurte pe distante medii trenul pe distante mari vaporul sau avionul:)) dar n-am mers niciodata pe distante lungi implicit nu stiu cum e cu vaporul si avionul
Apropo o glumă :Tot aşa se înghesuie oamenii când urcă în avion,de parcă nu ar decola toţi în acelaşi timp.
Păi n-aţi aflat că timpul se condensează şi percepem ziua de 24 de ore ca de 16 ?! Normal să se îmbulzească toţi peste tot !
Ia citiţi aici :
https://www.lecturirecenzate.ro/2010/10/12/de-ce-pare-ziua-mai-scurta/
@zina e minunat ca timpul se condenseaza, doar ca as prefera sa se intample doar cand sunt la serviciu
Ai descoperit și tu America 🙂
Ah, dilema de azidimineata…
Nici nu ajunsese nenea verificator de pasapoarte la “gate” ca deja se imbulzeau sa fie toti primii, de parca ar trebui sa stea in picioare in avion.
In autobuzul ce te duce pana la avion se calca toti in picioare din nou si ca sa fie seria de evenimente completa, toti isi decupleaza centurile EXACT in momentul in care li se spune “va rugam lasati centurile cuplate”, dupa care urmeaza goana disperata catre usa, bagaje calcate-n picioare, de parca pleaca avionul catre destinatia urmatoare cu tine cu tot.
lasa, bine ca nu mancau seminte, cum se intampla pe cursele dinspre Europa spre Mioritica… pe vremuri, cand m-am intors de la Paris, aveam senzatia ca ma aflu intr-o rata de provincie… sacose de rafie, seminte si vorbaria aia tipica trenurilor de navetisti / ratelor… m-a intrebat unul ceva in romaneste, m-am facut ca nu inteleg, i-am raspuns in franceza si a lasat-o balta… mi-a fost rusine ca-s conational cu toti aia 🙁