Bodies – The Exhibition

17
1716
views

După câteva zile petrecute în “Marele Măr”, am prins un pliant cu nişte atracţii. Una dintre ele este Bodies. Ştiam cu ce se “mănâncă” dintr-o emisiune pe Discovery, aşa că era doar o chestiune de timp, până să ajung şi eu să calc pragul expoziţiei. Dacă la alte atracţii “soarele” este cu mine de mânuţă, după cum spune chiar el “să mă plăteşti nu merg să văd mortăciunile alea”.

Aşa că, stabilit fiind că merg neînsoţită, azi mi-am făcut timp pentru culturalizare anatomico-ştiinţifică.

După o plimbare relaxantă prin Chinatown şi Little Italy, am ajuns la pas lejer la Pier 17, zona în care am văzut un indicator către “Bodies”. La intrare am pus aparatul foto în noua mea geantă (merci, iubi), luată de pe ebay cu vreo 9 dolari, stare excelentă, economie de vreo 30 de coco (la B&H era parcă vreo 40 şi ceva). Nu ai voie sa faci poze înăuntru, aşa că m-am conformat. Am plătit biletu, după care o tanti mi-a spus aşa cu grijă de parcă trebuia să fiu operată pe cord “you can go, when you are ready”.

Probabil că or fi din ăia de vin speriaţi, sfântul ştie. Cert este că nu am greţuri de genul ăsta şi că am venit de bună voie. Am fost mereu înnebunită după anatomie (prin şcoală), gust seriale medicale, îmi place să citesc despre subiect, să văd etc. Aşa că nu se punea problema de să fiu gata, că-mi venea să fug pe scările rulante, nu alta.

Prima cameră e de “adaptare”. Un schelet cu nişte “fire” de muşchi pe el, câteva cutii de sticlă în care se văd câteva oase. O secţiune de femur, arată “interiorul” celui mai mare os din corp. Corpul cu porţiuni de muşchi pe el apare uscat, deci nu e nimic scarbos. E ca şi un mulaj, dacă n-aş fi cunoscut cu ce se mănâncă expoziţia, credeam că am luat plasă. Prelucrarea răposaţilor face “resturile” să apară “uscate”, deci nimic scârbos, curate şi fără miros. Oricum nu ai voie să pui mâna, mă gândesc că nu sunt chiar ciudate nici la atingere.

Sunt câţiva oameni în încăpere şi citesc cu atenţie detaliile de lângă exponate. Îmi amintesc cu plăcere numele oaselor văzute (am fost mare tocilară la anatomie) şi văd că vizitatorii sunt relaxaţi, fără să leşine careva, aşa cum te-ai aştepta.

Trec pe rând prin camere care prezintă sistemul nervos (absolut fascinant să vezi cum arată “aţele” în corp, creierul sănătos, creierul bolnav, diverse secţiuni), respirator (plămâni, plămâni cu tuberculoză, plămâni de fumător – o cutie în care fumatorii îşi pot lăsa ţigările, dacă diferenţa dintre plămânii lor înnegriţi şi unul natural i-a speriat suficient), circulator.

Ăsta din urmă este absolut fascinant. Vezi inima cu cele 4 “cămăruţe”, corpul uman cu vasele vizibile (unele sunt absolut uriaşe), cum arată o valvă, cum sunt irigate diferite zone ale corpului.

Există câte o cameră pentru sistemele digestiv (iarăşi prezentat absolut superb, cu tot felul de organe separate sau în corp), excretor şi reproducător. Totul prezentat cu informaţii, bine structurat şi gândit. Nu am avut nicio secundă de scârbă, nimic nu mi-a provocat repulsie. O încăpere are la intrare un anuţ, prin care ţi se aduce la cunoştinţă că vei vedea fetuşi în diverse stadii de dezvoltare şi unii cu malformaţii. Poţi alege să ocoleşti încăperea.

La mijloc sunt arătaţi “bebe” de când au vreo 3 cm, până aproape de termen. Mă întristez puţin ştiind că nu au apucat să se nască, nici aici nu avem parte de “mulaje”, ci de rezultatele unor sarcini pierdute. Văd un embrion cu “spina bifida” şi 2 bebeluşi “siamezi”.

Cu toate scandalurile produse de expoziţie şi de rezerva unora faţă de ea, a fost foarte interesantă şi educativă. Am văzut chiar şi 2 copii acolo, o fetiţă de vreo 8 ani (abia putea vedea unele exponate, că era prea scundă) şi un puşti de vreo 11-12. Nicio urmă de spaimă, nicio urmă de scârbă. Părinţii le explicau ce văd, discutau, erau la fel de interesaţi ca un adult. Şi, la cum erau de absorbiţi de inedita lecţie de anatomie, absolut fascinaţi.

Aşa că am mai marcat o chestie interesantă pe listă. S-ar putea să revin la Bodies, pentru că D., prietena noastră, se declară absolut interesată. Dacă nu, e bine şi aşa.

LE: sursa poza cu vasele de sange.

17 COMMENTS

  1. Da, corpul uman e o masinarie data dracului 😀 Mi se pare super tare ideea cu cutia in care se pot lasa tigarile 😆 😀

    Acum vreo doua zile ❓ m-am impiedicat de clipuletul asta si am ramas wow! 😯 cat pot sa departeze cele doua parti dupa ce au facut sternul in doua…

    Eu n-am fost mare tocilara la anatomie. De fapt n-am fost niciodata genul care sa stea sa invete lectia. Ce retineam din clasa si atat. De citit acasa macar o singura data nu s-a pus niciodata problema, la nici o materie. Plus ca la biologie in liceu ar fi fost oricum inutil. Dadeam ditamai testele de 80-120 de intrebari cu 6-8 variante de raspuns, din care era posibil sa fie corecte oricate, de la zero la toate. Iar variantele alea de raspuns mai erau si foarte interpretabile. Asa ca aveam note de patinaj artistic, chiar daca era destul de lejer si puteam sa vorbim (ceea ce, inevitabil, ducea la certuri pe marginea combinatiei de variante corecte 😆 ). Da’ macar era distractiv. Chiar si cand ne citea rezultatele, iar majoritatea notelor era de 2 sau 3. Au fost extrem de putine note care nu se incadrau la note de patinaj artistic pe tot parcursul celor 4 ani de liceu. Am spart si eu (o singura data, e drept) tiparele si am luat un sapte treizeci si ceva 😆 Bine, la sfarsitul semestrului, profa ii asculta si e dadea note pe caiete celor care doreau asa ca mediile ieseau pana la urma decente in ciuda grilelor. Pe mine ma avantaja si faptul ca le am cu desenatul 😀 si scriu frumos, asa ca profei ii placeau caietele mele 😛

    De curiozitate, cat a fost biletu’?

    • Aproape 29 de dolari. Misto de tot clipul din linkul tau. Aia mai slabi de hertz sa nu se uite, ca li se face rau 🙂

      Nici io nu toceam ca animalu’, ca n-am fost stilul, dar m-a pasionat biologia in disperare. Am prins si in gimnaziu si in liceu doua doamne profesor de nota 100. Cea din liceu dadea note proaste (si pentru Peda notele sunt foarte importante), daca invatai ca “papagalul”. Puteai insa discuta cu ea despre materie si era genul de om care te incuraja sa stii mai mult. Pe vremea aia era o “babeta”, dupa cum ii spuneau unii, ar fi trebuit sa iasa la pensie de hat bine (cred ca atunci avea peste 60 de ani cu bataie, daca nu mai mult), dar exceptional de bine pregatita si cu un suflet mare.

      Sper sa mai fie in viata si, daca e cazul, sa fie sanatoasa si sa se bucure de pensie. Mare doamna.

  2. Uite nişte bani bine cheltuiţi. Te invidiez şi presupun că nu voi avea ocazia să văd o asemenea expoziţîe prea curând. Să vizionez aşa ceva ar fi un test, să văd dacă mi-am învins atacurile de panică sau nu.
    Am o întrebare: fotografiile sunt făcute de tine?

    • Prima poza e cea de prezentare. A doua e luata de pe un site, se pare ca cineva a avut curaj sa faca o poza, desi nu e voie. Daca o faceam io, iesea mai artistica 😀

      Nu vad de ce ai avea atacuri de panica. Au fost copii acolo si ei sunt mai impresionabili. Niciunul n-a avut nimic.

  3. am fost si eu la expozitia asta in Portland acum vreo 3 ani si am ramas fascinat. cu siguranta ca ma voi mai duce o data.

    caravana Bodies se plimba si in Europa. cu putin noroc ajunge pe la viena/budapesta.

    ma enerveaza aia care condamna chestia asta. nu le convine, sa nu se duca si sa taca. in Portland, la intrarea in sala de expo, era un nene cu o pancarta, care ne anunta ca von Hagens o sa ajunga in iad, si noi la fel.

    • Io n-am nimic impotriva unei asemenea chestii, asa cum n-am nimic cu donarea de organe. OK, mortii astia nu se “odihnesc” traditional, adica nu putrezesc. In loc sa se descompuna alaturi de alte miliarde de lesuri, au fost “tratate” si ne ajuta sa vedem mai in detaliu corpul uman. Da, se fac si o groaza de bani, dar expozitia este vizitata si de studenti la medicina sau chiar medici. Atat timp cat ii ajuta si pe astia sa inteleaga SI MAI MULTE, zic ca-i bine.

      Erau chestii pe care le stiam si io, v-am zis ca am fost maniaca la anatomie, dar sunt destule lucruri pe care nu aveam cum sa le stiu sau sa le fi vazut. A fost absolut fascinant si as mai vedea o expozitie din asta la orice ora.

  4. Sincer sa fiu eu nu cred ca as fi rezistat… chestiile astea medicale sunt punctul meu slab… :))

    Oricum imi inchipui ca pentru cineva cu stomacul mai tare decat al meu experienta este una chiar deosebita… si uite ca biletul l-ai scos din diferenta de la geanta. 🙂

    • Cam asa. Economie pe o parte, bani pentru altceva 🙂

      Faza faina la expozitia asta e ca nu vezi ‘umorile’, care fac de fapt corpul scarbos. Totul este USCAT, muschii apar deshidratati, intestinele sunt si ele bine curatate, deci nu e nimic sa te scarbeasca. Daca nu ai stii ca sunt totusi corpuri reale, ai crede ca sunt mulaje din alea pe care le vedeai la scoala, la ora de anatomie. Daca atunci nu ai vomitat de scarba, nu ai de ce aici, pentru ca exponatele nu arata scarbos. Cel putin din punctul meu de vedere.

  5. Bodies – The Exhibition « Dojo Blog…

    O expozitie controversata si impresii: Bodies – The Exhibition…

  6. Eu cand am vazut sistemul nervos mi s-a facut putin rau. In rest a fost chiar ok. Tot asa, m-au uimit copii adusi la expozitie. Erau foarte multi.

  7. am fost si eu acum multi ani la expozitia asta in Zurich si inca o consider cea mai interesanta so far.
    astept sa umble prin europa sa ne lipim si noi de ea pe aici pe la noi pe la budapesta sau viena 🙂

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.