Physical Address
304 North Cardinal St.
Dorchester Center, MA 02124
De ce suntem atat de maniaci cand e vorba de masini?
Cred că e sport naţional să ne înjurăm în trafic, să ne isterizăm că x-ulescu a parcat în locul nostru sau altele de genul ăsta. Pe când am ajuns să lucrez printre adulţi, deci cică am crescut şi eu, discuţiile serioase erau pe 2 teme: casă şi maşină. Ori se discuta cu orele despre costul lavabilei şi al instalării reţelei electrice, ori cât ai dat pe RCA.
După ce mi-am luat şi eu trocarici, am realizat că ne-a luat ăl de sus minţile. Pe bloguri periodic cineva se plânge de cum e în trafic, eu inclusiv, de parcă nu mai există ceva mai important pe lumea asta decât că (din nou) un taximetrist bloca banda întâi sau că vreun ameţit intra în intersecţie pe roşu. Dacă aruncaţi o privire câte articole scriem cu toţii despre trafic, aţi crede că lucrăm ca agenţi de circulaţie.
De la problemele în trafic, trecem la anvelope de iarnă, costul unei revopsiri, faptul că vecinul de la scara D şi-a parcat maşina în locul “nostru”, că Loganul e maşină proastă etc. Chestie ce se resimte şi în conversaţiile noastre, că de multe ori tot la afurisita aia de maşină ajungem.
Io turbez pe unii conducători auto, omul meu se hiperventilează dacă apare o altă maşină pe locul în care şi-a parcat el mereu maşina, până şi pe mine m-au prins dracii de câteva ori, văzând un alt trocarici pe locul pe care-l înfrumuseţează prin prezenţă dojomobilul. Nu cred că ne-am certat ca şi cuplu pe alte teme cât ne-am certat de când mi-am luat maşină. Clar, ne-a luat careva minţile.
Cel mai simpatic a fost în lunile petrecute la prietenii noştri din NYC, când parca vreunul pe locul din faţa casei lor. Iubi mai că turba. Cum adică au pus ăia maşina în locul “nostru”? În timp ce el stătea cu ochii pe fereastră, să prindă ocazia de a reocupa locul cu una dintre cele 2 maşini ale familiei, R. stătea calm şi replica “las’, că nu e problemă. Am parcat după colţ”. Eu mă speriam de cât de relaxaţi erau în general, că nu spălau maşina ca turbaţii, cum fac eu. Bun, io probabil sufăr încă de sindromul “maşină nouă”, cine ştie.
Pur şi simplu nu înţeleg de ce suntem atât de maniaci pe tema asta, că nu pot găsi alt cuvânt mai bun. Facem aşa o pasiune pentru grămada aia de fiare, e sfârşitul lumii dacă parchează careva pe locul “nostru” sau apare vreo zgărietură. De ce suntem oare aşa?
Dacă ar fi să caut o explicaţie, probabil ar avea legătură cu faptul că maşina e probabil una dintre puţinele chestii cu adevărat serioase pe care le putem noi românii obţine în viaţă. Cum mulţi nu au casă sau le-a rămas apartamentul de la ăi bătrâni, maşina e cea mai de valoare “achiziţie” pentru respectivul. În cazul meu cel puţin asta e situaţia. Majoritatea fac eforturi mari financiare (comparativ cu ce venituri avem), ori economisesc ani buni, ori fac rate. Şi oricum o învârţi sunt bani mulţi.
Aşa că probabil asta dă şi atitudinea aceasta. Ne costă enorm faţă de posibilităţile noastre, aşa că devine atât de preţioasă pentru noi, încât şi un comentariu că nu e pe gustul altuia, ne provoacă reacţii agresive. O avarie la maşină reprezintă un “şoc” financiar urât de tot, faptul că nu avem locul de parcare preferat devine un afront.
Asta să fie oare? Ar fi altă explicaţie?
ah, si mai e pasiunea in discutiile pe tema “pe unde-o luam?” Care drum e mai scurt/neted/rapid cu contradictii furioase in caz de discutie in raspar.
Ai perfecta dreptate. Sunt mulţi care înjură, mulţi nervoşi. Unii pe bună dreptate, alţii din exces de zel.
Vrei sa spui din exces de gel. Ca nu li se mai aeriseste creierul. Si eu ma enervez in trafic, daca vad un taran de oras ca-mi taie calea ca nesimtitul, sa se baga brusc in fata mea sau ca face gafe de astea in care ma pune in pericol.
Locuri de parcare am schimbat vreo 4 in ultimele 6 luni, pe caz de ocupare.
Nesimtiti mai sunt unii care ocupa locurile bune de parcare, pentru a-si lasa masina sa putrezeasca luni in sir fara ca macar sa o curate de zapada, noroi sau sa-i schimbe aerul din ea. Pai bine frate, tu abandonezi tractorul in cel mai bun loc de parcare (usor de intrat, greu de blocat) iar eu care merg zilnic cu masina trebuie sa fac slalom prin parcare si sa cobor in balta ca tu ti-ai ales locul cel mai bun si ai plecat in china (in blocul alaturat) jumate de an…
excelent. Fix prostu teribil “ai luat locul bun de parcare”.
Uneori masina e un “rau necesar”. Mai ales cand proprietarul in cauza are mult de circulat prin lume in interes de servici sau personal. Dar sunt si enorm de multe cazuri cand masina este pur si simplu un moft, o modalitate de a fi in trend, in pas cu moda, o fudulie gratuita…
azi imi iau masina, prima si noua pe deasupra 🙂 , mda sunt gata bolnava, am contorizat cate-va zeci de ore pe forum-uri ca sa pot sa o aleg, probabil ca obsesia se va dezvolta in continuare
Felicitari. Vrem poze! 🙂
Situatia e lafel si pe la altii .Conectat la zeci sau sute de cai putere , omul devine mai agresiv. Ma uit la pilotii de F1 , oameni deosebit de echilibrati si totusi atat de agresivi cand se lovesc in trafic.
Ce-i la noi este lipsa de educatie. Educatie `rutiera` sa-i zic , si nu ma refer la legea circulatiei . Cei 7 ani de acasa sint la altii `cei 7 ani de acasa si din masina`. Situatia s-a imbunatatit vizibil in ultimii ani totusi , probabil si din cauza ca `vitejii` nostri au fost mai mult pe dincolo si s-au linistit. Imi iau mult mai rar faruri si claxoane pt ca merg cu 60 in localitate acum.
Cel mai rau loc la noi ramane Bucurestiul .Degeaba esti amabil , aici nesimtirea de tonul. Inca..
Pe mine nu m-au interesat si nici nu ma intereseaza masinile. Daca o sa am neoie la um moment dat o sa-mi iau daca nu, circul cu metroul!
La bloc, ca la bloc, ca-s locuri limitate de parcare, dar sa-i vezi pe astia de la curte cum se uita cand o masina, care nu vine la ei, opreste totusi in dreptul gardului lor. 🙁
Nu cred că există o explicația universal valabilă.
De pildă, eu circul foarte mult și în diverse locuri ale orașului sau județului. Chiar nu m-aș descurca fără ea. Departe de a face din ea un fetiș (e destul de murdărică și dezordonată de felul ei), nu mă pot lipsi de ea defel. Iar când e cazul de reparat julituri sau alte neplăceri cauzate de alții, aproape că intru în sevraj. Să circuli cu autobuzul sau taxiul ca besmeticul, dintr-o parte în alta a orașului, te costă timp, nervi și bani. De aici, probabil, atașamentul meu față de ea. Unul normal, zic eu. 🙂
masina are un statut social nu numai la noi romanii ci la toate natiile in tranzitie. Pe la americani, cei mai veseli de masina sunt negrii si mexicanii.
La tari civilizate, masina nu mai este un lux, pentru ca banii le permit sa isi ia o masina mai repede. Asta ca sa nu vorbim de Paris unde se parcheaza ca la biliard.
Pe de alta parte, nervozitatea din traficul romanesc, este data de infrastructura. Dupa o zi petrecuta la volan inspre Germania, uitasem sa injur. Dupa jumate de ora de la intoarcere, in Ro, imi amintisem tot. Deja soferul bucurestean injura 20 de minute fara sa se repete.
Romanul in majoritate este un personaj violent. Daca in restul zilei este obligat de conventii sociale sa se comporte civilizat, masina este un fel de armura personala unde nu-l recunoaste nimieni, nu-l poate atinge nimeni si se poate desfasura in voie asa cum ii place lui.
te consideri violent si tu? Sau tu esti superior romanilor, dar trebuie sa porti povara nasterii pe taramurile astea?
ca amuzament: am auzit de motivul: “cum de ce claxonez? Ma plictisesc si n-am ce face”
Cei 11 ani traiti in afara Ro m-au schimbat destul de mult.
Eu cred ca sunt una dintre putinele persoane care nu prea sufera in urma zgarieturilor. Consider ca daca o lasi afara ai toate sansele sa ti-o atace careva. Asa ca nu ma mai agit, dar al meu sot sufera pentru fiecare zgaiba pe care o capata masina. In legatura cu permisul, noi pe langa ca suntem saraci mai suntem si fuduli. Ne permitem un amarat de Opel dar ne dam peste cap sa ne luam Ww sau ma stiu eu ce.
grele asta…pa mine ma duce gandu’ la comunism…nu puteam sa ne luam decat Dacie…amu’, ne luam tat felu’ de avioane…si normal ca facem crize daca nu e pe locu ala de il vede tata lumea…sa iti vada masina…si normal ca faci crize cand vezi o zgarietura…pana mea platesti la rate de te’n doi…
Da’alarma ? De alarma de ce nu ziceti ?! Intrebare: de ce conecteaza romanii alarma cand ei stau pe partea ailalta a blocului ? Raspuns: las’ca se scoala vecinii dinspre parcare si ii anunta ca le-a spart masina…
Pasiunea cu masinile de azi e aceeasi pasiune a rmanilor pentru delefoanele mobile din anii ’99.
Asta e romanul. Un plangaciossss! Vai de capul meu. Ne plangem din orice. Avem masini, case dar nu avem cu ce sa le intretinem. Asa cum sunt si injuraturiile in trafic, in halul asta am ajuns si am fost invatati.
Romanii au o mare problema cand vine vorba de masina . Ma numar si eu printre ei . Bag o gramada de bani anual in : RCA,rovinieta, revizie, spalat + curatare interioara, cauciucuri … mai are rost sa zic ceva de benzina ?
La fel ca si alti romani, “mor” cand parcheaza cineva pe locul meu. Cat tupeu sa ai ? :))
Si cand te gandesti ca altii bag zeci de mii de euro pentru a-si tuna “iubirea” …
Scuzati intarzierea! Eu acum am citit…
Din experienta proprie grija fata de bibelou tine cam un an, pana apar primele zgarieturi sau pana cand nu mai ai nimic de cumparat pentru interiorul masinutei.
Pe urma am descoperit ca un strat consistent de praf chiar protejeaza vopseaua de eventuale zgarieturi cu … cheia!
Cat despre parcare… pai dupa ce dau zapada cu lopata de pe locul meu, vine vecinu’ cu x5-ul si-l ocupa.
Ca el nu poate sa urce cu magaoaia pe 10cm de zapada!
Cum sa nu-ti vina sa-i rupi urechile?