Physical Address

304 North Cardinal St.
Dorchester Center, MA 02124

Politica STFU si avantajele ei

Este clar ca nebuna a luat-o razna de tot: uite ca isi construieste un articol pe o expresie licentioasa: STFU (Shut the F… Up). Traducerea in genul Irina Nistor dupa revolutie pe casetele video cu Van Damme: “taci naibii din gura”.

Ultimul scandal din blegosfera noastra a izbucnit cand timisoreanul meu, Piticstyle s-a luat usor de guler cu vreo cativa bloggeri mai mici sau mai mari. Si-a exprimat niste opinii, s-au folosit niste cuvinte “tari”, s-a dat inapoi peste bot din partea celor lezati, ne-am trezit cu tam-tam si cu alte demonstratii de putere si talent in a folosi informatii despre reproducere, comasate in expresii birjaresti si tot felul de apelative dragute, ca pentru oameni cu IQ prea scazut pentru a duce o viata normala.

Piticu’ nostru de Timisoara ne ofera si un articol in care ne vorbeste mai mult despre acest “atac” pe mai marii din blogosfera si ce parere are el despre nebunia pe care a cauzat-o dintr-un exces de sinceritate.

Cu toate ca sincer impartasesc anumite idei din articolul mult blamat (poate le-as fi expus ceva mai “delicat”) si nu sunt de acord cu altele, consider, asa prieteneste, ca era mai buna tacerea sau aceasta politica de STFU. Este clar ca unii dintre cei care au citit acel articol poate aveau anumite idei similare, este clar ca a deranjat si raspunsul a fost dur, intrebarea mea este insa, asa ca in American History X: “Has anything you’ve done made your life better?”

In cazul lui nu stiu daca aceasta sinceritate i-a imbunatatit viata .. pe blog pana la urma. S-au iscat o serie de atitudini negative, este clar ca in urma acestui articol si-a rupt multe “punti” de legatura cu alti bloggeri, este oare aceasta sinceritate atat de importanta incat sa suporti asemenea pierderi de “imagine”? Cred ca imi va raspunde chiar el, asa ca astept cu nerabdare informatiile in cauza.

Recunosc insa ca sunt lasa daca doriti sau indragostita de politica tacerii.

“Scanez” zilnic zeci de bloguri. Vizitez ce am in blogroll, intru pe zelist si o iau in jos, cotrobai in blogrollurile altora. Se intampla de multe ori sa petrec 3 secunde pe un blog sau jumatate de ora. Faptul ca un blog are trafic urias nu imi garanteaza mie calitatea mesajelor, pentru ca eu de fapt caut articole interesante pentru mine. Faptul ca un blog are mult “link love”, deci e printre prinele pe zelist iarasi nu inseamna nimic. Sunt unii care nu inteleg cum ajung acolo, pe cand de altii sunt deja dependenta. Chiar daca experienta mea redusa de blogger, dar mai marisoara ca si cititor, ma ajuta sa imi fac propriile clasamente si sa dau verdicte, prefer sa nu. Stiu .. sunt o gaina lasa. Dar parca e mai bine. De ce?

  • oamenii se schimba. Poate cel mai mare tam-tam a fost cu tanarul Lucky care acum 1100 de ani mi-a copiat un articol. Ceea ce m-a stresat puternic a fost faptul ca l-a promovat pe bligg, in conditiile in care era clar al meu. Ma intristeaza faptul ca s-a suparat tare de pilda. Partea buna insa este ca dupa minunea asta si perdaful de rigoare din comunitate, a hotarat sa stearga totul si sa o ia de la capat. Si mai interesant este ca Lucky nu scrie rau. E clar ca mi-ar placea sa vad si mai multe articole de “atitudine” la el, dar sincer .. trec periodic pe blog si il citesc. Sunt articole care sincer imi plac. Nu comentez pentru ca, dupa cum explica el pe vremea aia, mi se interzice accesul de comment. Nu conteaza asta, important este ca A CRESCUT ca si blogger. S-a schimbat si a facut-o in bine.
  • comentariile negative atrag si mai mult negativism. O situatie cel putin “comica” era cand Cristi de la abuzuri spunea in articolul sau despre patetismul meu si recunostea cu umor ca a urmarit apoi trackback-ul convins ca m-am zburlit toata. Comentariul lui nici acum nu mi se pare deplasat .. e clar ca scriu cu pasiune, cu patos adica. Mai mult m-a amuzat ‘patetismul’ in cauza, iar discutia a continuat pe un ton absolut lejer. Problema este ca nu tot timpul un comentariu este vazut ca “binevoitor”. Noi romanii suntem iuti de manie. De la un cuvant poate rau ales se poate ajunge la niste invective de toata frumusetea. Este blogosfera plina de asa ceva.
  • pe langa traficul in cauza, ramane imaginea sifonata. Daca discut cu altii despre bloggeri, de cele mai multe ori sunt respectati cei care “tac si fac”. Sunt multe exemple de bloggeri de mare talent, care isi vad de ciorba lor exclusiv. Scriu mult, scriu bine, ii citim si ii comentam. Cu toate astea, de cate ori mai sare cineva calul si se isca inca un foc de paie in imatura noastra comunitate de bloggeri, pe “baietii” astia nu ii gasesti acolo. Nu comenteaza, nu iau partea. Comenteaza probabil asa la general despre faptul ca nu sunt bune asemenea situatii si isi vad in continuare de treaba lor. In timp ce altii se tarasc in noroi, ei trec pe langa “balta” in cauza si isi vad de business.
  • pana la urma jignirile dor. Este clar ca sunt femeie, asa ca veti pune comentariul acesta pe seama “sensibilitatii” femeiesti. Va spun sincer ca pe mine ma dor comentariile urate. Imi strica ziua. Chiar daca stiu ca sunt nefondate sau sunt convinsa ca se putea comenta mai decent, comentariile de genul celui prezentat in articolul anterior ma umplu de energie negativa. Este inca un motiv pentru care incerc sa nu jignesc gratuit. Ofer feedback cu mare placere, dar prefer sa tac, daca chiar nu gasesc nimic frumos de spus. Asa cum mie imi displac comentariile prin care sunt “distrusa” prin niste cuvinte mitocanesti, asa prefer si eu sa nu stric ziua. Comentez in privat eventual sau merg mai departe.
  • relatiile conteaza. Oricat de individualisti suntem (eu cred ca intru pe locul I) este bine sa iti creezi totusi relatii. De la prima intalnire a bloggerilor din Timisoara de pilda m-am ales cu multe: am cunoscut niste oameni draguti, am povestit, am planuit, am legat niste relatii de amicitie care poate in timp se vor consolida. Am intrat in comunitate in mod pozitiv si a fost o experienta deosebita. Un blog se promoveaza bine in momentul in care se “linkuie” catre el. Sunt multi cei care promoveaza acest blog, pentru ca le place. Sunt multi cei care il citesc, se lauda unii ca sunt si abonati. De la cuvintele lor de bine si de la recomandari acest blog mai castiga un vizitator, poate un cititor fidel. Este greu sa te dezvolti in momentul in care te iei de par cu totii. Sunt prea batrana si prea obosita pentru a face revolutie, asa ca iata ca tin mult la relatiile frumoase pe care sper ca le am.

Sunt iata cateva motive pentru care eu prefer sa imi tin opiniile pentru mine sau pentru prietena cea mai apropiata, Adi. Intre noi dam verdicte “ala e naspa, ala e bun etc.”, dar ele raman intre noi, mai ales ca gandim foarte similar (mai glumesc eu ca maica-sa a facut prostii cu tata-miu si eu de fapt sunt sora mai mare nelegitima). Online insa incercam sa ne pastram o anumita distanta. Imi place sa vad cum se dezvolta blogurile, am fost dezamagita de unii, care acum scriu bine, altii ma dezamagesc, apar mereu oameni noi. Fiecare evoluam sau involuam, imi este greu sa cred ca pot eu controla asta. Si, decat sa incerc sa schimb oameni (stiind clar ca nu se va intampla asta), prefer sa fac doar mici modificari in bookmarks 🙂

Daca ți se pare interesant, un share ajută mereu. Mulțumesc.
dojo
dojo

Fost om de radio, transformata in karatista si apoi web designer. Am o firmă de online marketing si mi-am redeschis un webmaster forum.

Articles: 1761

17 Comments

  1. Interesant articolul si pot spune ca nu am pierdut din imagine sau in fata cui am pierdut? La fel de mult se comenteaza, vizitele sunt tot mai multe de cum apar articole noi, nu vad in fata cui am pierdut ceva! Eu am avut ceva sa spun, am fost deranjat de anume lucru, la fel cum o spui si tu despre politica sau o persoana ce arunca un caine in strada. Pot sa urlu, pot sa dau si pot ma exteriorizez, prin SCRIS! Eu daca asa sunt, ce pot face? Sa par altfel decat sunt? Daca nu imi convine o spun, aflu pareri si poate ma schimb sau poat nu! Vrei sa fim ca inainte de 89 sa ascultam toti de un cretin? Eu zic sa iesim in strada daca nu ne convine ceva si dupa cum am mai zis poate fi Basescu sau seful politiei din Timisoara, nu imi pasa, eu am drepturi!

  2. Dap, toti avem drepturi si fiecare are mai ales dreptul de a scrie ce are chef in blogul lui. Sa jignesti – deja e altceva.

    Nu ma refer la PiticStyle, ci la oricine se ia de guler cu altcineva 🙂

    E frumos sa ai blog, scrii in el, mai primesti vizite, mai un comment iar in timp – depinde – cresti sau stagnezi. Depinde pana la urma nu numai de blogger ci si de parerea altora (ma refer la cei cu trafic real, nu boosturi de trafic obtinute prin metoda “necrestine”).

    Poate unora le place sa citeasca injuraturi despre altii, unora nu. Fiecare isi alege pana la urma ce il intereseaza.

    Si eu ma exteriorizez prin scris. Scriu in blog ce vreau si totusi incerc sa fiu mai subtila 😀

  3. Pana la urma atitudinea trebuie sa fie echilibrata. Am intrat pe un blog bun si pe care anumiti indivizi atacau urat de tot autorul la comentarii, cuvinte greu de reprodus.Consider ca un articol poate fi discutat si fara nervi.

  4. Da, un articol poate fi discutat si fara nervi. Important este ca opiniile sa fie formulate direct, concis, cinstit.

  5. Daca cineva te injura in blogul sau… te gandesti ca in fond e dreptul lui sa scrie ce vrea in paginile pe care le concepe si posteaza. Daca te injura cineva pe blogul tau… te gandesti ca poate e o reactie la articolul citit. Dar ce te faci cand scrie comentarii nu tocmai ortodoxe la adresa ta… pe blogul altcuiva? Si asta cu toate ca pe blogul lui nu ai postat comentarii care au depasit limitele decentei. Cum suporti o asemenea situatie?

  6. Este foarte ciudat faptul că prezinţi în lista de “Parteneri” numai bloguri slabe. Ăsta e “blogrollul” tău? Sînt o groază de bloguri personale bune şi tu nu pomeneşti nici măcar unul dintre ele. În locul tău aş renunţa la lista de parteneri şi aş face una cu bloguri bune, mai ales că spui că stai mult în blogosferă, deci ar trebui să le ştii. Caută şi tu “bloguri bune” cu Google, în mod sigur o să dai de unele din ele.

    Multă lume habar n-are de fluxurile RSS. Pune o iconiţă RSS lîngă “abonează-te” şi scrie un mic articolaş despre RSS, în care pomeneşte şi de programele folosite pentru abonare : GreatNews, Feed Demon, Newzie, FeedReader, Google Reader, chiar şi abonarea în IE, FF, Opera. Nu-i nevoie de mult text, oferă un exemplu de abonare şi lumea va înţelege. Spune şi ce cititor RSS foloseşti tu. Aporopo de iconiţa RSS, pe bune că n-are ce căuta lîngă secţiunile forumului Avemblog, induce lumea în eroare.

    Dacă îţi ţii opiniile pentru tine poţi să asişti la “scunfundarea” unui blogher bun în mediocritate. Dacă nu-ţi place ceva nu văd de ce n-ai spune-o. Chestia că oferi “feedback” dar numai pozitiv, nu este de mare folos celor care ar avea nevoie de sfaturile tale.

  7. feedback-ul poate fi pozitiv si negativ. Faptul ca oferi un feedback doar pozitiv nu inseamna ca nu ataci punctele slabe, inseamna ca ataci atat punctele bune cat si cele slabe, doar ca nu o spui cu rautate, ci intr-un mod placut.
    Si eu fac asta, de asta spun ca un feedback pozitiv NU inseamna doar laude, inseamna si critici spuse pe un ton placut.

    Amerenescu, tu ce intelegi prin bloguri slabe?
    Eu inteleg bloguri pline de youtube, poze si bancuri. Alea sunt chiar slabe… Slabe le consider inclusiv pe cele cu statusuri si atle prostii.

  8. Fiecare isi alege prietenii si blogurile care ii plac. Eu nu am luat in considereare, ca unul sau altul au un PR mai mare sau mai mic, important este ca sa fie niste bloguri care imi plac. SI apoi daca nu-mi place o idee dintr-un blog, nu inseamna ca restul ideilor sunt rele.

  9. Ramona, vad ca ai scris de episodul cu “patetismul” :). Da, ai surprins bine ideea ca oamenii cu cap nu au de ce sa se aprinda din posibile ambiguitati sau interpretari eronate. Ma uit insa in urma si admit ca e posibil sa ma fi inselat. Scrii desigur cu patos, dar poate altceva vroiam sa surprind.

    Nu mai stiu cine zicea, pe alt blog, ca scrii bine, dar nu-i place ca nu raspunzi niciodata la comentarii. E o realitate, e insa dreptul tau si nu doresc sa judec asta. E chiar de la sine inteles cat timp iti consuma cele 20-30 de bloguri, poate mai ai si-un job sau urmezi studii, deci e pana la urma firesc ca, atunci cand mai ai timp, sa scoti mai degraba un alt articol …pentru Google, decat sa pierzi vremea in discutii care n-or sa prea conteze pentru …motoarele de cautare. Din ce-am vazut din mesajele tale pe alte bloguri, cam tot stilul acesta il ai: iti spui parerea raspicat, si-apoi dispari din raza. Loc de discutie …mai niciodata 😉

    Problema cu modul acesta de interactiune e ca …nu prea e interactiune. Si n-o spun pt mine, ca eu las un comentariu pe la tine foarte rar si nu ma astept la raspunsuri. Ma uit insa si mai sus, si pe alte threaduri de-ale tale. Sunt destui oameni care intreaba si lucruri cu cap, care merita (parerea mea) ceva feedback. Riscul pe care cred ca ti-l iei, fata de tine insati, este ca – vorbind mult prea mult “de la tribuna” – iti formezi prea multe opinii asupra unora sau altora fara sa ceri niste informatii aditionale, sa te lamuresti mai bine asupra unor situatii. Asumi pe undeva prea lesne ca ai toate datele la indemana citind sumar replicile. Nu-i oare si-un mic semn de aroganta cand scrii de “verdictele” date intre tine si prietena Adi?…

    Prezenta lui PiticStyle in blogosfera eu o consider buna. Conflicte de genul celui despre care am citit au partea lor de “sanatate” in ele, deoarece creaza alternative si varietate de opinii. Cum scria el insusi mai sus, si eu sunt satul de gandiri unice, indiferent ca vin doar de la unul sau de la grupul sau.

    Politica STFU pentru care pledezi o gasesc mai degraba asemanatoare cu mentalitatea “omului de bine”, cel care arata minerilor in 90 cui sa sparga botul cu batele. Sa n-o iei personal, ca m-am referit nu la tine, ci la mentalitate. Am mai citit despre asemenea indemnuri “la liniste” si m-am ingrozit cat de ai dracu’ si agresivi devin la o adica tocmai cei care vor linistea aceea. Cum iti spuneam si altadata, cauta sa nu aluneci spre latura asta, ca ai mai multe calitati decat altii.

    PS: Mi-a placut mult “Cand visele nu se implinesc”. O sa-l pomenesc curand intr-o selectie de texte autobiografice de pe mai multe bloguri. Texte de-acestea sincere si fara iz de infatuare sunt cele care fac adevarata frumusete a blogosferei.

  10. Ai dreptate cu raspunsurile, dar explicatia este ca intradevar nu am timp sa mai raspund si pentru ca sunt si pe ne-moderare mai nou comentariile, mi-e imposibil sa le si urmaresc. Celelalte bloguri le citesc de-a valma, asa ca iarasi mi-e imposibil sa aloc timp pentru follow up. 2 joburi si 23 de situri chiar imi mananca viata ..mi-am asumat deja pacatul asta .. poate in timp sa gasesc rezolvare.

    Stiu ca politica asta pare a fi “strutu’ cu botu’n nisip”, dar chiar mi se pare mai eleganta. Discutiile cu adi sunt discutii private, suntem ca o familie, asa ca e normal sa povestim despre ceva ce ne mananca timpul. In gandul meu sau in privat fiecare blogger are “eticheta” lui si il vizitez sau nu, dupa cum imi permite timpul sau cheful pana la urma.

    Sa dai insa verdicte pe net mi se pare periculos, exact pentru ca pana la urma e irelevant. Pot sa vin sa spun de toate despre toti si sa dau verdicte, dar timpul pe care l-as petrece cautand nod in papura celorlalti, il pot petrece invatand din greselile lor si incercand sa imi dezvolt proiectul mai bine. Iarasi timpul asta ma omoara.

    Decat sa imi fac dusmani numai pentru ca imi bag nasul in ciorba lor, mai bine imi vad de blogulet. Sunt curioasa … cand se ajunge la asemenea invective intre oameni, cati dintre ei au discutat pe privat si au oferit un feedback constructiv?

    Niciodata nu mi-a placut politica de “sa vedem cum e capra vecinului”. Am observat in timp ca, in momentul in care ma preocupa prea mult treaba altuia”, pierd din vedere proiectul meu 🙂

    Si nu as trage concluzii social-politice, ca e una mineriada si alta blogul.Marii bloggeri nu sunt presendintii tarii, asa ca nu ma pot lauda ca rastorn regimul 😀

    Amerenescu .. blogroll-ul a fost facut acum 4 luni.. unele bloguri sunt inactive, asa ca vor fi mutate pe pagina de parteneri si voi incerca zilele astea sa fac parteneriate cu bloggerii mai importanti. Faptul ca sunt slabe nu conteaza: scrie clar parteneri, nu cei pe care ii citesc. Iar cei pe care ii citesc sunt poate 50 de pilda .. zau daca ii pun la blogroll pe toti, ca ajung sa fac director.

    Ideea este insa buna .. trebuie sa mai fac niste curatenie pe acolo 🙂

  11. Cred ca pentru dreptate se merita sa faci sacrificii. De dragul unor anumite facilitati nu se merita sa-ti tradezi principiile.

  12. Frumos a zis-o arhi la un punct : Muschii de blogger se masoara in comentarii relevante, nu in trafic si in participarea la toate intalnirile de ”bloggeri”.

  13. Aadryanaa, un blog prost poate fi într-adevăr aşa cum l-ai descris tu (conţinut format din clipuri şi alte chestii preluate din alte părţi), dar poate fi şi un blog “scris prost” şi cu subiecte neinteresante. Cam aşa sînt blogurile “partenerilor”.

    Dojo, spune-mi cu cine te aduni ca să-ţi spun cine eşti. La tine nu se pune problema chiar aşa, dar dacă tot ai o listă de bloguri, măcar să ai una cu bloguri bune. Lumea vrea să ştie ce citeşti tu, nu ce parteneriate bazate pe schimburi de legături ai încheiat. E decizia ta dacă faci o astfel de listă, părerea mea este că nu ai de ce să te temi că ţi-ai pierde o parte din cititori dacă ai face un pic de reclamă şi la alte bloguri româneşti sau străine bune.

    Nu trebuie să dai verdicte, dar sînt oameni apropiaţi ţie cărora nu le-ar strica un sfat despre cum să-şi “ridice calitativ” blogurile. Aadryanaa e un astfel de exemplu.

  14. oh, multam de raspuns (si scuze pt provocarea lui). Ziceam ca-ti inteleg lipsa de timp (mi-am pierdut si eu acum vreo ora raspunzand la diverse, pe alte bloguri).

    IMHO, sunt multe discutabile, dar ne-am lungi prea mult :). De la mineriade, ma refeream insa doar la mentalitatea “omului de bine”. Era cea cu “vrem liniste”. Pe undeva, la fel ca STFU 🙂

    Numai bine.

  15. pt Amerenescu:
    De acord cu tine! Da si tu un link de-al tau, ca-mi place cum comentezi, esti un pic mai direct, chiar si decat mine.

    pt Dojo:
    “2 joburi si 23 de situri chiar imi mananca viata ..mi-am asumat deja pacatul asta .. poate in timp sa gasesc rezolvare.”
    sincer, nu te-am invidiat niciodata pentru chestia asta; cu timpul vei realiza ca “ziua de 24 de ore” nu e suficienta pentru toate.
    Fa putina ordine, mai lasa din ambitiile personale ce vizeaza mai mult cantitatea (22 site-uri) si va fi totul ok.

    PS Apropo, cel mai tare site al tau e unul de nisa (pe domeniul sanatate), fara legatura cu web developementul si web designul, cred ca stii la care ma refer.

    PPS Si nu in ultimul rand, Amerenescu are dreptate; mai mult, se exprima decent si extrem de clar.

  16. […] scris Dojo un articol legat de blogo-patratul din Romania la care a primit tot felul de comentarii. Printre ele se numara […]

  17. @Cristi: Depinde de ce fel de comentariu lasi, nu? Exista ocazii la care nu e nevoie de follow-up, de raspuns, cu alte cuvinte. Asta apropo de faptul ca dojo dispare in ceata.
    @Dojo: Asta cu STFU…oare cum zicea chinezu’ ala batranu’?
    •Those who know, don’t talk.
    •Those who talk, don’t know.
    Ori cam asa ceva… nu mai stiu, ca am sinapse mici… 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.