Physical Address
304 North Cardinal St.
Dorchester Center, MA 02124
Chiar în ultima zi de stat în Fuengirola, ‘cumnatu’ pune nişte sare pe rană şi-mi arată poze dintr-o locaţie zic eu senzaţională de undeva din apropiere. Ţinând cont că stăteam pe lângă Malaga, nu cred că făceam 2 zile pe drum până acolo. Este vorba de o potecă urcată-n dud la nuş’ câte jde sau sute de metri, realizată pe la începutul secolului trecut.
De atâta timp s-a mai dus pe copcă, deci au rămas în multe locaţii bârnele de metal. Partea bună este că poţi parcurge poteca, dacă ai nişte pitici puternici pe creier şi ‘harnaşament’ de alpinist.
Numele mai des folosit este Camino del Rey, deşi spaniolii, mari amatori de diminutive, îi mai spun Caminito del Rey.
Iată nişte poze, care mi se pare geniale.
Cumnatu’ spunea că ar merge şi el pe acolo, chiar dacă nu s-ar aventura pe poteca minunată. Dar zona este genial de frumoasă, mă gândesc că merită efortul respectiv. Acu’ marea mea problemă ar fi să găsesc ‘chiloţi’ de alpinism, că nu mergi de capul tău nelegat. Şi cred că aş face nişte poze, de să stea mâţa în mustăţi.
Cine ştie, poate la vară …
Am tot auzit de Caminito del Rey, trebuie sa fie superb. Eu m-am multumi si sa vad si sa-mi fac o poza cu un telefon, da’ sa merg! 🙂
mi-ar placea sa fiu in stare, dar cred ca nu-s. 🙂 pe mine ma baga in sperieti un podet de busteni aruncat pentru un raulet si prefer sa-mi scot incaltarile si sa trec prin apa (chiar am facut-o). drumul asta imi da ameteli si-mi creste adrenalina doar uitandu-ma la poze.
Pozele alea sunt manjite de andrenalina !
Desi am rau de inaltime si nu cred ca mi-ar fi prea usor sa ma catar pe acolo, cred ca as face-o pentru a iesi din zona de confort. Este minunata zona si peisajele sunt uluitoare.
Daca afara ar fi 36 de grade la umbra si un astfel de drum ar fi unicul mod de a ajunge la ultima naveta de bere rece care ar mai exista in lume, m-as lasa de baut… Am constatat de-a lungul timpului ca cel mai fotogenic sunt in imaginile care ma surprind in fotoliu, cu telecomanda in mana. Sigur, mai ies si prin natura cand e cazul, dar ce sa caut eu fata, acolo ?
Eu n-as face acilo poze nici daca imi dai un 1dx ca am mare rau de inaltime….brr s-a zbarlit pielea pe mine!
Foarte faine pozele cred ca ce adrenalina ai acolo sus cand urci si sa mai faci si poze eu nu cred ca as mai putea face poze cand mas vedea asa sus..Frumos.
Frumoasa locatie. Poteca imi aduce aminte de Parc Aventura, unde exista tot felul de astfel de trasee de urmat. La un moment dat trebuia sa urc pe o scarita cam de 10 m, inclinata la 45 de grade intre doi copaci, unde pragul nu e mai mare de 30 de cm iar scarita desi flancata cu cabluri de otel, oscileaza in vant. M-au trecut toate apele pana am ajuns pe partea cealalta 🙂
Location, please. Cine stie cand ma apuca dorul sa-mi rup picioarele pe undeva 🙂
Uite aici:https://www.parc-aventura.ro/ E chiar mai spectaculos la fata locului decat pare din poze.
Eu tin atat de mult la aparatul meu ca mai degraba imi rup picioarele…cand l-am luat am dormit cu el in pat…! si nu glumesc!
Peisajele astea parca sunt de pe alta planeta. Ce-i trist este ca si noi avem peisaje de genul asta in tara si nici dracu nu stie de ele. Dar, deh, noi promovam frunza…
Buşteni. Ai încercat vreodată să urci de la cabana Caraiman către Cruce, pe brână? Bine, interzis accesul turiştilor atât pe timp de vara şi mai ales iarna. 4 nebuni am urcat pe-acolo, destul de experimentaţi şi echipaţi fiind, iar sus la Cruce am păstrat un luung moment de tăcere. Vântul a bătut f puternic (ce surpriză 😛 ) şi ne cam izbea în munte de unde nu de puţine ori era să ricoşăm la gârlă. Pe lângă asta, urcarea pe sub telecabină pe jepi e o ieşire la iarbă verde.
:)))))) expresia chiloti de alpinist n-am mai auzit-o pana acum…
uite aici cum e o plimbare pe acolo https://www.youtube.com/watch?v=ZmDhRvvs5Xw.
pe de alta parte din cate stiu oficial e interzis.
atatea locuri minunate pe planeta asta si tot atatea poze care fac cat 1000 de cuvinte….bravo