Physical Address
304 North Cardinal St.
Dorchester Center, MA 02124
Prea mult Social Media?
Nutresc un anumit respect pentru Bogdana, poate pentru CV-ul ei, poate pentru calitatea scriiturii, poate pentru faptul că e genială, când ţine câte o cuvântare. Sau poate pentru toate motivele respective, cine ştie. Este printre puţinele persoane pe care le urmăresc pe Twitter, asta când binevoiesc să pierd timpul pe situl respectiv. Apreciez faptul că nu scrie chestii irelevante, aşa că, dacă văd un ‘status’, e clar că are ceva interesant de comunicat.
Azi am dat de un asemenea mesaj, care m-a dus la un articol destul de interesant pentru amatorii de Social Media. Vă las plăcerea de a-l citi, mie nu-mi spune nimic mai mult decât ce ştiam deja: punem PREA MARE importanţă pe Social Media.
Da, am înţelesc că nu exişti, dacă nu ai cont pe Facebook, Twitter şi încă vreo câteva chestii. Am cont pe FB încă înainte să devină ‘standard’. Îmi văd prietenii pe acolo, mai aflu pe unde sunt colegi de şcoală. Accept exclusiv oameni pe care îi cunosc personal sau mi-s cunoscuţi de pe online. În rest, cu maxim respect, nu accept. Nu mă interesează să mă laud cu mii de ‘prieteni’, pentru că sunt inutili.
Pe twitter urmăresc 30 şi ceva de persoane. Asta cât să nu spun că sunt ‘sălbatică’. Nu ştiu cum, mă urmăresc cam 200 de oameni, pe care sincer nu-i merit, la cât sunt de inactivă. Acum a apărut pinterest, şi trebuie să ai cont acolo, că e ‘noul’ val. Mă scuzaţi, am uitat de G+ şi de întreaga isterie cauzată de treaba asta. Pe internaţional ar mai fi fost, măcar până acum ceva timp chestii în care TREBUIA să ai cont: technorati, digg şi măcar stumbleupon, să nu te faci de rahat.
Sunt un ‘geek’ care petrece cam 12 ore cel puţin la comp (când un călătoresc şi-mi fac timp de ieşit mai mult). În continuare ‘scanez’ cam 100 de bloguri zilnic şi probabil comentez de maxim 5 ori. Ţin un blog destul de citit, am o reţea de situri pe lângă el. Am promovat şi eu câte o chestie (că doar e buton sub articole – sincer nu m-aş obosi altfel).
Ghici cine este interesat de ce fac? Xulescu din marea de ‘prieteni’? Pe naiba. PRIETENII cât se poate de reali, ori din ăia pe care îi cunosc ‘faţă în faţă’ şi eventual vreun coleg de blogărie de pe altundeva, cu care încă nu am fost la o băută, dar ne apreciem reciproc. Deci oameni cu care am ceva mai multe legături decât doar că suntem ‘prieteni’ de social media.
Am lansat de curând noul meu admin forum. Am povestit cu câţiva oameni despre proiect, am menţionat pe blog despre el. Cine şi-a făcut cont şi doreşte să ajute? Tot oameni pe care îi cunosc mai departe de un ‘like’ sau membri de pe forumul de webmasteri, care-mi apreciază munca şi cred în proiect, chiar dacă e atât de mic.
Nici nu trebuie să-mi bat capul cu calcule, ŞTIU ce-mi aduce de fapt ‘expunerea’ asta pe social media. Destul de puţin. Primesc trafic destul de puţin de pe ele, poate şi pentru că orice scriu acolo este un strigăt într-o mare de alte strigăte. Iar relaţiile adevărate NU sunt pe twitter. Mi-am făcut relaţii frumoase prin blog, cunosc personal sau povestesc pe skype cu oameni simpatici pe care dojoblog-ul mi i-a adus în atenţie, dar tot ce am dobândit a fost PRIN BLOG sau prin situri, nu prin social media.
Nu sunt împotriva sistemului, pentru că, deşi folosesc minimal uneltele astea, am totuşi cont pe el. Dar consider că dăm PREA MULTĂ importanţă siturilor respective.
Pentru mine contează SITUL MEU. Blogul ăsta şi restul din reţea. Încerc să aduc conţinut, încerc să creez nişte comunităţi, să fac ceva. Chestiile astea iau timp, mai ales când ai obligaţii faţă de clienţi de web design, pentru că momentan ăla este bişniţul meu, nu siturile mele. Încerc să împac capra şi varza, să scriu articole, să creez câte un design, să-mi promovez siturile. Iar, când am terminat munca, îmi (mă iertaţi expresia) bag picioarele în totul şi ies din casă ori găsesc chestii mai interesante de făcut.
De asta NU am smartphone să ştiu cine mai spune ceva pe twitter, de asta nu intru pe site decât probabil 2 minute la câteva zile. La fel ca în cazul unei telenovele, nu pierzi nimic dacă intri periodic, nu în fiecare zi. Ştiu oameni care stau pe twitter de când deschid ochii. Am fost într-o maşină în care şoferul arunca un ochi pe twitter ÎN TIMP de conducea maşina cu 90 la oră pe un drum nu chiar uscat. Sunt tot felul de drame pe online, că X m-a scos din lista de prieteni, că nu mă urmăreşte Y.
Întreb şi eu ca omul, oare nu am cam depăşit o limită ‘sănătoasă’? Când nu poţi să-ţi bei cafeaua, până nu dai o raită pe ‘social media’? Când nu poţi să te bucuri de o plimbare care teoretic trebuie să-ţi limpezească creierii, pentru că deja dai vreo 2 ‘statusuri’? Când îţi pui viaţa în pericol (şi a boilor din maşină), pentru că stai cu nasul în rahatul ăla de smartphone şi când maşina e în mişcare?
Da, a apărut Pinterest. Vor mai apărea câteva zeci de situri de ‘socializare’, pe care ‘trebuie’ să ai cont. Pe care ‘trebuie’ să fii activ, pe care ‘trebuie’. Asta în timp ce promovăm aceleaşi linkuri (pe care oricum cititorii noştri le cam ştiu, că de-aia sunt cititorii noştri), în timp ce suntem tot mai stresaţi şi mai în competiţie pentru mai multe like-uri, pentru mai multe retweet-uri. Asta în timp ce uităm să fim normali.
Daca stai bine sa te gandesti , fiecare generatie are “pierderile” ei: bunicii nostri au pierdut pe drum mirosul painii facute in casa , parintii au lasat in urma pierduta pe undeva cafeaua proaspat macinata , noi , derdelusurile si saniusul pana tarziu in noapte, cei de dupa noi , realitatea tangibila. Este ireversibil? Sa speram ca nu .
Uite inca un articol cam in acelasi ton pe tema asta 🙂 Face istorie din 2010.
Articolul tau a pus capac, azi incep un nou experiment: fara Facebook timp de o luna. Am zis.
Prea mult social media, in general prea mult online …
Cand conduci masina care mai e rolul tau daca nu cunosti exact presiunea la care are loc explozia in cilindru ?
Nu e prea mult – e usor si ieftin. Nu ai nevoie de nu stiu ce pregatire si nici de studii specializate. E un mediu accesibil oricui.
E greu sa faci altceva cat timp nu ti-ai dezvoltat anumite abilitati. Sunt atatia oameni care flutura un site, un blog, o campanie sau…un ”proiect”, fara sa aiba cunostinte tehnice. Daca ai nevoie de o persoana care sa-ti supravegheze blogul, sa-ti faca o tema si sa-ti rezolve toate problemele, care mai e rolul tau? Si intrebarea devine de-a dreptul spirituala atunci cand textele sunt neclare si superficiale. Cum caracterizezi un om care, practic, nu-si poate tine nici macar propriul blog?
Pai cam la fel este si cu un site care vinde nus’ ce. Nici ‘patronul’ de la x firma nu stie sa faca un script de e-commerce de pilda (nici io nu stiu sa codez un script similar cu wordpress). Asa ca angajezi om care sa faca asta, asa cum eu angajez om care sa-mi schimbe uleiul la masina sau alte chestii la care nu e indicat sa pun eu mana, ca iese nasol 😀
Deci nu cred ca aici sta problema, ca majoritatea celor care avem blog nu stim sa codam platforma in cauza si doar o parte probabil stim sa ‘desenam’ ceva pentru el.
In ceea ce priveste continutul, nici asta nu e mereu perfect, asta este clar. Eu vad un rol pentru oamenii astia din social media, pentru ca piata ‘cere’ asa ceva, cel putin asta e impresia mea. Ceea ce nu inteleg eu este de ce noi, astia ‘civilii’ ne-am pierde chiar atat timp cu faze din astea, cand nu este de fapt treaba noastra. Ca e si piata ‘umflata’, asta e alta discutie 😉
Legat de asa zisul continut, imi insulti bruma de inteligenta. Trebuie sa nominalizez jumate de Zelist ca sa vada tot poporul cati oameni nu sunt in stare sa scrie un articol? Nu sunt in stare in sensul ca nu pot pastra un fir al coerentei si au niste exprimari de toata jena. Adica te lauzi cu un blog pe care ponderea ta este de 10%? pai o fi corect?
Social media se prezinta ca un mediu ieftin si acesibil care cica ar fi cea mai eficienta unealta de business. Pai nu e normal sa sara toti dupa ce au auzit asta?
Eu zic ca exista totusi cel putin un avantaj in toata tarasenia (cine este interesat sa evolueze il identifica): Poti gasi continut la discretie ca se poate si mai bine si mai rau decat ceea ce crezi tu ca faci extrem de bine sau extrem de rau.
In plus schimburile generate de ideile lansate sunt de multe ori constructive.
Desigur , ca orice chestie in viata , abuzul dauneaza sanatatii 😉
Eu nu folosesc decat Facebook. e de ajuns pentru ce am nevoie. Dar nu am cont personal, ci doar pagina pentru blog. Prefer sa-mi aloc timpul din online mai mult pentru blog, decat pentru retele de socializare. In rest, incerc sa mai citesc o carte, sa calatoresc (ca sa am ce sa scriu pe blog:D), sa traiesc pur si simplu. Ma bucur ca si tu gandesti la fel.
Pinterest e chiar simpatic. Mi-am facut si eu cont, dar nu prea am activat ca nu am timp de vanat poze, prefer sa citesc si sa duc viata reala.
Încă am rezistat tentaţiei de a-mi face cont pe Pinterest. Sper să rezist cât mai mult, deşi se vorbeşte că e un altfel de mediu, pe care eu l-am caracterizat ca fiind viitorul loc în care piţi o să-şi pună pozele şi o să se comenteze între ele. Căci, pe fotografii se bazează reţeaua asta din ce am înţeles.
sunt și nu prea de acord. evident, exceptând excesele, social media asta are rostul ei. și e al naibii de puternică, atunci când își pune „mintea”.
și nu vorbesc acum ca una care tocmai a cunoscut faima pe respectivul site, ci ca una care în timp a câștigat cititori constanți și din această sursă. nu știu dacă e bine sau e rău, dar pe mine mă citesc mai mult necunoscuții decât ăia cu care sunt prietenă pe Fb sau în realitate.
cred că trebuie găsit, însă, și în viața online același echilibru din viața reală. ca să nu o iei razna.
Partea asta cu ”trebuie să ai cont” depinde foarte mult de unghiul din care privești. Dacă ești agenție care vinde Social Media către companii, e normal să încurajezi lumea să aibă conturi oriune. Dacă ești angajator, e normal să îți încurajezi angajații să stea deoparte de Social Media, că nu-ți mai lucrează și stau toată ziua pe rețele de socializare.
În altă ordine de idei, eu mi-am făcut cont pe Printerest, am petrecut o oră din viață acolo și l-am lăsat în pace. Nu mai am timp suficient de pierdut și cu el.
Awwwwww, sa inteleg ca nu ti-a placut pinterestu? 😀
cu siguranta in momentul de fata totul este supraevaluat, ne-am pierdut jumate de copilarie stand la calculator deoarece toti prietenii nostri fac asta si nu putem fi mai prejos asta din cauza mediei:)
da…trebuie sa ma aliez cu tine impotriva smartphone-lor, deoarece nici eu nu inteleg prea bine cu ele, adica vreau sa zic ca imi ajunge viata “social-media” pe care o am non-stop in fata laptop-ului.
Eu am twitter si Facebook. Imi ajunge. Si nici aici nu sunt activ, cel putin pe Twitter nu.
CRed ca ar fi megra neproductiv sa ma dedic mai mult catre Social Media.
[…] Buzz, unul de pe The Technium despre falsul engagement al followerilor de pe reţelele sociale, iar altul al lui Dojo despre “prea mult social media”. Pace. https://top-community.com/ […]
Sincer vad chestia cu 2 teisuri; da, cunosti lume noua, poti sa vorbesti cu X din tara Z, dar, nu mai socializezi in viata reala, ceea ce e nespus de RAU!
Buna Ramona, azi ti-am descoperit blog-ul si am citit cateva articole. Foarte bine scrise, Felicitari.
E isterie mare in anii acestia cu social media. Dar nu ai ce-i face. Acolo sunt adunate masele de internauti. Din pacate pentru unii – care uita cum e sa citesti o carte, sa mergi la plimbare cu un prieten, sa iesi in parc ( chiar si iarna), sa mergi la teatru, sa socializezi – dar face to face, mediul online ii priveaza de aceste placute experiente.
sunt de acord cu tine..unii chiar exagereaza cu social media-ul asta.. sunt multi care si cand se pun sa manance scriu repede pe FB,mai las-o naibii de treaba..chiar asa rau am ajuns sa zicem fiecare lucru ce facem pe o retea sociala?!
Am scris despre chestiile astea de mult timp. Ma, trebuie sa scrie cineva de chestiile astea ca sa fie bagate in cap de restul ? Unde nu-i cap…vai de picioare..
[…] Putem trăi […]