Ingerasul cu blanita

Ei .. am uitat sa ma laud.

Ieri, pe la 5 jumate (PM), inainte de concertul Aurei, ma trezesc in cabina lui Paolo Vinaccia. Am avut niste discutii intelectuale despre muzici, tobe, italieni si romani .. un tip exceptional. Si il vad ca tot da cu “batul” in scaun .. aflu apoi ca are o mica zgarietura pe falanga  (mana stanga, destiu’ aratator) si ca incerca sa se obisnuiasca si el cu durerea pe care i-o provocau vibratiile in cauza.

Ca o gazda perfecta ce ma gaseam, m-am luat sa ii cumpar de la farmacie niste URGO sau ceva de genul, sa puna pe destiul cu pricina.

Cand am iesit spre str. Alba Iulia, am intalnit o “tanti” de varsta mea cu un ingeras ca asta din poza:

N-are rost sa va explic ca am stat vreo 5 minute in frig (doar cu o bluza pe mine) sa ma “ling” cu potaia aia mica. Era la prima lui iesire oficiala .. doamne cat era de scump. Simteam nevoia sa il fur si sa fug cu el acasa. Problema e ca acasa ma asteptau inca 2.

Dulceata mica ..

Am ajuns in fata farmaciei si exact cand eram mai inclinata sa fac o convocare de sfinti din cele calendare ortodoxe si catolice reunite, ca pe vremurile bune, mi-am dat seama (desteapta lumii) ca era duminica.

Asa ca mi-am luat si eu coada intre picioare si m-am dus cu miloaga inapoi la Teatrul National la doamnele de la recuzita. Ma indoiesc ca onoratele angajate ale TNT-ului stau prea mult pe net, dar merci fain oricum .. una dintre ele mi-a gasit 2 plasturi impachetati “steril” pe care i-am prezentat italianului cu batutu’ de tobe. Mi-a zis apoi ca ii prinde bine .. speram..

Oricum .. scumpitica ala cu blana ma “bantuia’ ca imagine, trebuia sa scriu pe blog despre el. Uff .. ca imi vine sa pup monitorul .. cred ca ma duc sa il mangai un pic pe Juni (simte “porcul” ca sunt intr-o stare mai “dragastoasa”)