La intersectie de vieti

E cald, anotimpul meu preferat: vara.

Il vad venind din fata. Are probabil 18 ani sau pe acolo, e inaltut, slab, un chip inteligent, par negru tuns nu chiar scurt, dar “misto”. O privire placuta si patrunzatoare, niste sprancene bine arcuite. Are un ghiozdan sport pe spate (genul de rucsac bun si la sala, si la scoala si ca bagaj de mana in avion). Se imbraca in gri de obicei sau kaki ..

Are o privire pierduta si merge mecanic. Asa cum merge orice om care asculta muzica la casti. Le vezi usor: nu sunt din acelea care se pun in urechi, acopera lobul si probabil ca sunt mai sanatoase, chiar daca se mai amesteca sunet de claxoane si suierat de vant cu muzica pe care o asculta transportat in alta lume.

Se apropie si el pas cu pas. Arunca o privire absenta catre tanara din fata. Undeva pe la 25 de ani (poate mai putin, ca toata lumea ii spune ca arata ca o pustoaica), inalta, slaba, parul in coada, pantaloni sport sau jeans, adidas si un tricou mai “aderent” ca tribut adus feminitatii.

Are si ea o privire absenta .. paseste ritmic si parca pluteste.

Apropiindu-se, observa ca din urechile ei pornesc niste fire subtiri negre, care se opresc in buzunarul stang al pantalonului, acolo unde buzunarul are o forma patratoasa … si ea asculta muzica.

Nu se privesc decat o secunda, fara sa ridice o spranceana sau macar sa schiteze un zambet. S-au mai vazut. In fiecare zi de ceva timp, la ora 4 dupa-amiaza. Ea merge la serviciu sau poate doar in oras (nu are el de unde sa stie pe unde umbla tanara asta la fel de absorbita cu muzica ei ca si el).

El vine de la scoala. Poate este in an terminal de liceu, poate este la facultate. Privirea aceea inteligenta sugereaza ca are “scoala”. Merge spre casa probabil. Poate are intalnire cu prietena lui, careia sa ii povesteasca despre cat de prost a fost cursul de astazi sau ce note a luat la examen.

Cei doi ‘intersectati’ nu se cunosc. Se vad doar din cand in cand, la ora 4, 16 pentru conformitate, trec unul pe langa altul absenti si prinsi in muzica lor. Pentru cateva secunde pe zi, cele doua vieti se intersecteaza.

Se apropie inca o vara … poate ne reintalnim. Ne vom ignora ca de obicei, incantati insa ca uite, mai exista cineva care asculta muzica in casti pe strada. Ne vom intersecta privirile absente, dar fericite de muzica placuta ce ne picura in urechi, si vom trece unul pe langa altul, fiecare cu muzica lui .. fiecare cu viata lui.