Physical Address
304 North Cardinal St.
Dorchester Center, MA 02124
De ce?
- de ce tii cainele in casa?
- de ce nu te mariti?
- de ce nu faci copil?
- de ce nu iesi mai des in oras?
- de ce nu iti iei masina asta si iti place aialalta?
- de ce faci asta .. de ce nu faci asa?
Oare chiar trebuie la orice varsta sa tot dam explicatii? Am inteles ca pana pe la 18 ani teoretic aia de ne cresc au niste obligatii sa ne mai controleze din cand in cand, sa nu alunecam in prea multe pacate. Dupa o varsta insa incepe sa te streze intrebarea asta care incepe cu “de ce”, mai ales cand nu mai vine nici macar de la cei care iti sunt atat de apropiati.
Sa fie asa de mare curiozitatea unora in ceea ce priveste destinul nostru (care in mod normal ar trebui sa ne intereseze numai pe noi si pe cei direct afectati)? Sa fie placerea de a “sfatui” si de a-ti spune ce sa faci? Sa fie o incercare de a te controla pana la urma?
De ce oare nu suntem lasati in pace in treaba noastra? Sa ne traim viata, sa ne asumam greselile si sa mai pastram ceva din mister pana la urma. Exista si lucruri pe care NU dorim sa le impartasim.
Poate pentru ca ai ajuns celebra de aceea ti se pun atatea intrebari, sau poate pentru ca am observat ca este una din ocupatiile principale in ziua de azi, bagatul in viata altuia, sa filmam si cand moare capra vecinului..
Ah … chestiile astea vin din partea celor care discuta cu mine face to face … nu e chestie de celebritate, ca intre aia de ma cunosc sunt doar o tipa nebuna, nimic mai mult 😀
Probabil e ceva legat de caprovecinita …
Nu trebuie sa fii celebru ca sa ti se puna prea multe intrebari. Pur si simplu sunt oameni care considera normal sa intre cu bocancii in viata ta, sa te controleze la infinit si ceva mai mult de atat.
Eh, nu cred ca este ceva atat de naspa. Oamenii sunt curiosi. Si nu cred ca-i ceva grozav de rau in asta.
Dojo daca ai stii cate intrebari pun eu:), nu chiar atat de stupide dar trebuie sa stiu totul. Daca vb a mea prietena la telefon cu cineva trebuie sa stiu exact totul, cuvant cu cuvant si la fel o intreb si pe maicamea. Nu prea stiu de ce fac asta, poate sa vad starea celuilalt!
Sanchiii! Io cred ca ii faci timisoreanului tau DeCe publicitate!
*DANUTZE cat i-ai dat tata! 😀
P.S. Evident, glumesc gagico! Sper sa nu te superi!
😉
Nici eu nu stau mai bine cu “raportarile” pe care trebuie sa le dau parintilor. Din fericire, trebuie sa ne ajutam reciproc, si chiar ne ajutam.
Eu si la varsta asta (44 ani) tre sa dau explicatii parintilor (locuim impreuna), nevestei (tot impreuna locuim), cat si copiilor.
Pana la urma cel mai bine ma inteleg cu copiii, ca mai au nevoie de ajutor la teme…ce sa-i faci, micul santaj functioneaza de cand lumea, numai sa stii sa alegi textul!
Pt Dojo:
oi fi tu o tipa nebuna, da se pare ca eu te concurez foarte puternic la capitolu asta!
Si eu urasc sa dau cu subsemnatul. 😀
[…] zilele trecute un articol interesant la Dojo, si mi-am adus aminte de cate am patimit in trecut, si cate mai patesc cu rudele astea […]
Mda, recent ma confrunt si eu cu intrebarea: “de ce/cand te muti?”. Si vine ba de la taica-miu, ba de la altii. De parca ar fi asa usor, fir-ar.
Ehe, câte de ce-uri mai sunt, mie îmi place să le numesc întrebări de copil mare. Chiar am scris recent despre asta.