Physical Address
304 North Cardinal St.
Dorchester Center, MA 02124
Liniste ..
Am o stare idioată .. nu ştiu dacă sunt obosită, nu prea am chef de nimic. Nu am scris de câteva zile bune, mai ales că mi-era teamă să nu vă îngrop în cimitire şi morţi. Pentru că veştile dinspre familia prietenului nostru bun sunt tragice. Sunt şocată de nedreptatea asta şi nu îmi găsesc locul.
L-am vizitat duminica trecută.
Este la pat, în apartamentul lor. Mai simte de la piept în sus. Restul …
Culmea, era într-o stare destul de bună, psihic vorbind. S-a mirat să ne vadă şi i-am explicat că de obicei el e pe la noi în weekend, aşa că e normal să păstrăm o continuitate. L-am certat că nu mănâncă (îi este ruşine că face pe el) şi i-am promis că vin şi îl bat. “Ai în faţă o recuperare grea, chiar ai nevoie de putere” .. a ascultat. Aud că mănâncă mai bine, deci la faza digestie stăm cum trebuie.
Diagnosticul îl ştim câţiva, el trebuie să ştie doar că acum e momentul să lupte. Să se hrănească bine şi să se odihnească. E sătul de atâta odihnă, are deja câteva săptâmâni de stat la orizontală.
Sper să mergem mâine iar, sau poimâine. Îi face bine să aibă vizite, aşa ne spunea soţia lui. S-a bucurat data trecută şi evenimentul aduce un iz de normalitate. Pentru tatăl meu este crunt să-şi vadă prietenul în situaţia asta, dar nu a lăsat să se simtă nimic din ce îi trece de fapt prin minte şi îi chinuie sufletul. Trebuie să fim optimişti în faţa lui, să glumim şi să îi ţinem companie cam o oră, că mai mult nu poate rezista .. oboseşte atât de repede .. el, omul care lucra ca nebunul şi tot mai avea energie.
Lucrez de ceva zile la un nou proiect. Un fel de “side-business” să îi zic aşa. Vreau să încerc noi metode de a câştiga bani, mă termină toate veştile astea cu criza. Si forfetarul şi toate porcăriile ce ne sunt pregătite.
Culmea este că nu am motive să am starea asta de “n-am chef nici să mor”. În afară de tristeţea provocată de boala “tatălui vitreg”, îmi merge bine cam pe toate planurile. Teoretic se cheamă că îs fericită şi totuşi sunt ca un copil din ăla care orăcăie de oboseală, plictis sau de ce orăcăie micuţii.
Să sperăm că îmi revine şi pofta de scris.
Noapte bună .. iar e 2 jumate …
‘neata, in cazul asta 🙂
Imi pare rau ca treci prin asa ceva, nu stiu cum este dar sigur nu e usor deloc. Si eu am ramas in stare de soc cand am aflat ca bunica a lesinat de doua ori nu demult. Dar noi suntem mai tari si o simpla vizita sau un telefon fac multe 🙂
Sper sa iti revii cat de curand (si eu am o stare de rahat de vreo 2 saptamani si ma lupt cu ea).
Capul sus, doamne doamne stie ce face 😀
Bre, in cazul omului astuia nu stie nimic. Nu este batran, nu poti spune “si-a trait viata”. In situatia asta doamne-doamne face o mare prostie, dar cine suntem noi sa schimbam ceva.
O fi astenia de primavara, care la mine, conform obiceiului de a fi mereu o intarziata, de abia acum isi arata coltii 😀
Pup la tine, fata. Astept sa te vad 😉
Dojo mobilizarea maica! Pai daca oamenii activi ca tine au astenie din asta de primavara tarzie, ce ne mai facem cu aia care sunt patologic obositi?
de ingropat oricum o sa ne ingroape cineva in cimitire langa morti, deci poti sa scrii linistita. cine vrea sa te citeasca o va face.
imi pare rau pt “tatal tau vitreg”. viata uneori e nedreapta.
cat despre starea ta, in starea asta traiesc romanii de la revolutie incoace in marea lor majoritate.va trece, toate trec…
Dojo, imi pare rau pentru acel om. Nu Doamne-Doamne e de vina in ceea ce i s-a intamplat. Daca nu i se intampla lui, i se intampla altcuiva, care, probabil, ar fi avut pe cineva exact ca tine, care scria pe blog de el.
Doamne cata energie ai fata draga si cat optimism. Dea Domnul sa nu le pierzi si sa le imparti cate putin la toti, in asa fel incat sa iti mai ramana si pentru tine! 😉
Păcat de oamenii tineri cărora li se întâmplă așa ceva.Vezi pe câte unul bătrân dea dreptul bea,fumează etc.,și trăiește.Și umblă pe picioarele lui.Moșu din partea mamei nu a fumat,nu a băut,dar tot a zăcut la pat vreo 5 ani.Frate-su are aproape 70 de ani bea,fumează,are 1001 de boli și umblă pe picioarele lui.