Ca la 20 de ani …

Ca la 20 de ani …

Veneam spre casă cu "soarele" acum câteva seri şi comentam despre faptul că un fost coleg de radio era pe "baricade" duminica seara. Chestie ce mi-a amintit de cei câţiva…

Tu de la cine primesti sfaturi?

Am terminat zilele asta un site pentru un client din UK, un "self-made internet marketing millionaire" după cum îşi zice. Simpatic de tot omul, absolut decent ca şi client. A…

Daca nu iti convine jobul, de ce nu il schimbi?

Ori de câte ori se aduce vorba de muncă, salarii, criză etc. se găseşte imediat un pluton de oameni nemulţumiţi de condiţiile de muncă. Sunt la patron poate şi bampirul de patron le suge vlaga pe lei puţini. Sunt poate la stat şi trag de turbează, pe salarii mizere. Plus că mai e vreun directoraş care le strica pofta de viaţă măcar o dată la 3 ore de program. Salariile, ştim, peste tot sunt nasol de mici, nu suntem plătiţi cât merităm, este efortul prea mare, NU SE MAI POATE!

În urmă cu vreo 7 ani “soarele” asculta impasibil mieunatul meu despre actualul (pe atunci) job. Lucram la redactor muzical (adică tăntălău din ăla de zice pe radio diverse) la un post local. Pe un salariu mizer. Care salariu abia îmi permitea să trec luna fără să mă arunc în datorii. De unde să pui bani la păstrare, de unde concediu?

Şi m-a lăsat omul ăsta să mă căinez aşa vreo 3 minute, să îi explic ce de rahat este directorul de staţie (oricum cunoscut în zonă că dă salarii de 2 lei celor care lucrează la radio-televiziunea pe care le conduce de hăt bine) şi cum suntem plătiţi atât de mizer. Şi mi-a spus foarte acru “auzi fată, dacă nu îţi convine salariul, cere mai mult. Nu îţi dă, pleacă.”

Păi cum să cer mai mult? Cum să plec? Dacă nu mai găsesc unde să lucrez?